5. Manifestaţia tineretului European de la Padua. Un detaşament legionar defilează în fata Ducelui.

La începutul lunii Octombrie 1940, 28.000 de tineri fascişti, în jurul vârstei de 18 ani, din organizaţia Gioventu Italiana del Littorio, după un antrenament militar în regiunea Liguria, au pornit pe jos spre Padua, într-un mars de 450 km, realizat în mai multe etape. Tinerii aceştia erau voluntari, înscrişi pentru front chiar deal declararea războiului si, după încheierea perioadei de instrucţie în taberele din Liguria se îndreptau acum spre Padova pentru a-l aclama de Duce şi a defila în fata lui.

Partidul fascist a invitat cu acest prilej sa participe la manifestaţia avangardiştilor italieni tineretul naţionalist european, pentru a realiza un act comun de camaraderie şi înfrăţire între toate generaţiile noi care lupta pentru aceleaşi idealuri. La apelul fasciştilor, au trimis formaţii de tineri la Padua germanii, spaniolii, ungurii, bulgarii şi românii.

Primind invitaţia şi Mişcarea Legionara, s-a constituit un detaşament de 120 de cămăşi verzi, recrutat în cea mai mare parte dintre studenţi. Am încredinţat conducerea formaţiei comandantului legionar Victor Silaghi, care îşi făcuse studiile în Italia şi stăpânea perfect limba acestei tari.

Grupul legionar a plecat cu trenul prin Iugoslavia si, în dimineaţa zilei de 8 Octombrie, a intrat în Italia prin punctul de frontiera Postumia. Din acest moment, prin toate gările şi oraşele pe unde au trecut, legionarii s-au bucurat de o primire excepţională, atât din partea autorităţilor cât şi a populaţiei. La sosirea ternului în Postumia, muzica carabinierilor a intonat Giovinezza, iar legionarii au răspuns cu Sfânta Tinereţe Legionara. Coborând din tren, Victor Silaghi cu statul sau major au trecut în revista formaţiile tineretului fascist care se aflau pe peron, iar, în continuare, detaşamentul român a avut onoarea sa primească defilarea tineret, începând cu „Balilla” şi sfârşind cu miliţia fascista. Trenul s-a pus în mişcare în mijlocul ovaţiilor entuziaste ale lumii concentrate pe peron.

Următoarea oprirea fost la Trieste, unde primirea ce li s-a făcut a fost şi mai impresionanta. Victor Silaghi, cu statul sau major au trecut aici în revista o unitate de avangardişti din organizaţia G. I. L. La Mestre. Autorităţile locale şi populaţia i-au întâmpinat pe legionari cu coşuri de fructe. Mulţimea a izbucnit în interminabile aplauze. Pentru prima oara vedeau italienii legionari îmbrăcaţi în cămăşi verzi.

Seara, pe la orele 6, trenul soseşte la Padova. Legionarii s-au coborât din vagoane şi s-au încolonat în formaţie de mars. În fruntea coloanei luase loc o garda de onoare italiana, care purta drapele italian şi român. Coincizând la sosire cu germanii, detaşamentul legionar a fost precedat de un grup mai mare de tineri national-socialisti, format precumpănitor din ofiţeri răniţi pe front şi care se aflau în convalescenta. Coloana italo – germano – româna a străbătut străzile vechiului oraş în cântece şi în aplauzele a mii de oameni, care îi salutau cu braţul în sus de pe trotuare şi balcoane.

În „Piazza del Erbe” marşul se încheie, coloana se rupe şi oaspeţii străini sunt conduşi la autobuze pentru a fi transportaţi la locurile de încartiruire. Dar grupul românesc mai întârzie, caci este înconjurat de mulţime, care îi îmbrăţişează pe tineri, strigând „Viva la Guardia di Ferro”, „Viva Codreanu”. Victor Silaghi se bucura de atenţii speciale. Pentru prima oara, mărturiseşte Silaghi unui corespondent, în viaţa lui este primit cu flori şi nu cu gloanţe. Cu mare greutate legionarii s-au desprins de mulţime şi s-au urcat în autobuze. Sunt conduşi la Scoala Zanela, unde sunt încartiruiţi. În fata edificiului, pe balconul căruia flutura steagurile italian şi român, o alta manifestaţie. Oamenii adunaţi îi aclama şi intra în vorba cu ei, cerând insigne legionare.

A doua zi, 9 Octombrie, toate unităţile de tineri europeni participa la o repetiţie generala a defilării, care va avea loca doua zi, în fata Ducelui. Detaşamentului legionar i s-a fixat locul între grupul naţional-socialist şi falangişti. Românii au trezit multa simpatie în populaţie prin ţinuta şi disciplina lor.

În vederea defilării şi a vizitei Ducelui, Padua luase aspect de sărbătoare. Oraşul a fost pavoazat cu drapele tuturor naţiunilor participante. Sosirea Ducelui era aşteptată ca un mare eveniment. Coloana celor 28.000 de avangardişti ajunsese în Padua şi făcea exerciţii de defilare.

În dimineaţa de 10 Octombrie a început marea manifestaţie de înfrăţire a tineretului european cu camarazii italieni, gata sa primească botezul sângelui. Prin fata tribunei Ducelui, înconjurat de mari demnitari ai statului şi ai partidului, au defilat în primul rând detaşamentele oaspeţilor, urmate de formaţiile compacte ale tineretului fascist. Ducele a urmărit defilarea tineretului legionar cu ochii pironiţi, ca şi cum resurecţia Gărzii de Fier în România i-ar fi produs o imensa satisfacţie.

Dar cei mai mulţumiţi ca au trăit aceasta zi extraordinara, când au putut aduce omagiul lor Ducelui, au fost, desigur, legionarii. A trecut timpul întunecat când relaţiile dintre tineretul român şi tineretul italian erau monopolizate de hibrida Straja Tarii, organizaţie creata pe suferinţele şi mormintele generaţiei de sacrificiu a României. Din neant, într-un act de eroism pur, reînviase Mişcarea Legionara, în al carei destin nu mia credeau nici Puterile Axei.

După manifestaţia de la Padua, grupul legionar şi-a continuat călătoria la Predappio, pentru a vizita leagănul revoluţiei fasciste. Cu prilejul acestui act de omagiu, Victor Silaghi, conducătorul grupului legionar, a trimis o telegrama Ducelui. Ducele i-a răspuns prin intermediul ministrului Italiei la Bucureşti, Ghigi:

Bucureşti, 4 Noiembrie 1940

Domnule Comandant, Am primit plăcută însărcinare de a va aduce la cunoştinţă ca Ducele, căruia i-a parvenit telegrama trimisa de Dumneavoastră şi camarazii legionari cu ocazia vizitei la leagănul revoluţiei fasciste, a apreciat în mod deosebit actul dumneavoastră original.

Mi-ar fi deosebit de agreabil sa va întâlnesc pentru a reînnoi, Domnule Comandant, sentimentele celei mai distinse consideraţii.

Ghigi, Ministrul Italiei la Bucureşti.