Am arătat cum s-a format guvernul, ce ministere s-au atribuit legionarilor şi care erau titularii lor. Tabloul trebuie completat pentru a cunoaşte ce posturi au fost ocupate de legionari la nivelul personalului superior al Ministerelor: secretari generali, directori generali, preşedinţi de instituţii autonome.
La Ministerul de Interne l-am propus Generalului Petrovicescu ca Secretar General pe Dr. Victor Biriş. Am vorbit de el în volumul precedent. A fost unicul procuror pe tara care a avut curajul sa voteze contra Constituţiei impuse de Regele Carol. A fost destituit telegrafic şi imediat s-a pus la dispoziţia mişcării. S-a refugiat în Germania, unde s-a distins prin aceeaşi ţinută demna. L-am ales şi pentru formaţia lui profesionala. Era om de legi. Studiase dreptul şi fusese procuror, ceea ce era o indicaţie ca va îndeplini cu competenta şi înalta funcţie de la Interne. Pe Alecu Ghica, la Direcţia Generala a Siguranţei şi Politiilor nu l-am ales eu. Generalul Antonescu îl numise înainte ca Director pe Colonelul Petre Cameniţa. Dar au venit reclamaţii. Colonelul Cameniţa fusese prefect pe timpul lui Carol şi patronase execuţiile de legionari din Judeţul Argeş. La sugestia Colonelului Rioseanu (prieten cu Alecu Ghica), Generalul s-a fixat asupra persoanei lui Alecu Ghica, pe care vroia să-l răsplătească şi pentru devotamentul ce i l-a arătat în noaptea de 5-6 Septembrie. Fara intervenţia lui Ghica, Antonescu ar fi fost arestat şi evenimentele ar fi luat un alt curs. Bineînţeles, eu m-am asociat acestei propuneri cu căldură şi am susţinut din toată inima candidatura lui Alecu Ghica. După numirea acestuia, în 18 Septembrie, Generalul mi-a spus cu satisfacţie.
— Iată un om care merita aceasta încredere, nu numai pentru valoarea lui, dar şi pentru ceea ce a făcut pentru mine, în noaptea aceea teribila. Nu vreau sa rămână nimeni nerăsplătit din cei ce m-au ajutat. Mai ai pe cineva, Domnule Sima?
La Prefectura de Politie alegerea Generalului Antonescu a căzut la început pe Generalul Dona. El credea ca ne va mulţumi şi pe noi, deoarece Dona făcuse parte din completul de judecata care-l achitase pe Capitan, în marele proces din 1934 şi mai târziu fusese numit în Senatul Legiunii. Generalul Dona era un om de treaba şi în împrejurări normale ar fi fost un bun Prefect de Politie, dar era prea slab pentru momentul de atunci, când era nevoie de o anumită energie pentru a proceda la arestarea criminalilor care au asasinat floarea tineretului legionar. A fost înlocuit mai târziu cu Colonelul Zavoianu.
La Ministerul de Externe, Ministrul Sturdza şi-a ales sigur colaboratorii: pe avocatul Mircea Vlasto, ca sef de cabinet, şi pe Alexandru Cretianu, Secretar General. La Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor, am intervenit pe lângă Traian Brăileanu, să-l numească Secretar General la Culte pe Vladimir Dumitrescu, care mai ocupase acest post în scurtul interval când fusesem eu Ministru al Cultelor, în guvernul Gigurtu. Vladimir Dumitrescu era conferenţiar universitar, bine cunoscut şi apreciat în lumea intelectuala a Capitalei. Pe ceilalţi colaboratori şi i-a ales singur Profesorul Brăileanu. şi trebuie sa recunosc ca a avut ochiul ager. La nici un minister nu am avut o reprezentanta legionara atât de strălucită: Secretar General, sociologul Traian Herseni, cel mai bun elev al Profesorului Guşti; directori generali în diferitele ramuri ale învăţământului; Vasile Băncilă, filosoful noii generaţii, şi Ion Ionica sociolog şi scriitor.
La Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Ocrotirilor Sociale, i l-am recomandat lui Iasinschi, ca Secretar General la Sănătate, pe Dr. Alexandru Popovici. Nu numai ca era un om de specialitate, cu o reputaţie bine stabilita în lumea medicala, dar şi pentru marile servicii aduse mişcării în vara anului 1940. Toate celelalte numiri le-am lăsat pe seama lui Iasinschi. Am avut bucuria sa aflu ca printre cei numiţi de el era şi avocatul Victor Silaghi, ca Director al Asigurărilor Sociale. Silaghi era comandant legionar din prima serie făcută de Capitan. Ca Secretar General la Munca, Iasinschi l-a numit pe Gheorghe Ghitea.
La Ministerul Presei şi Propagandei, Alexandru Constant şi-a ales singur colaboratorii. Secretar General a fost numit Emil Bulbuc, iar mai târziu Victor Mendrea, al doilea Secretar General. La Subsecretariatul de Stat al Colonizării şi Populaţiei Evacuate, de sub conducerea lui Corneliu Georgescu, au fost numite de asemenea elemente de prima linie, între care Sterie Duliu, Secretar General. Corneliu Georgescu a creat trei comisariate generale pentru asistenta refugiaţilor: unul pentru populaţia refugiata din Basarabia şi Bucovina de Nord, încredinţat lui Ion Ţurcan, al doilea pentru Dobrogea Noua şi al treilea pentru Ardealul de Nord, numindu-l la acesta din urma pe Dr. Ilie Colhon.
La Ministerele Economice, nu am avut acces direct. Totuşi au pătruns câţiva legionari. La Ministerul Agriculturii şi Domeniilor toate cele trei secretariate generale au fost ocupate de legionari: Victor Chirulescu la Agricultura, Dr. Iosif Dumitru la Zootehnie şi Nicolae Smarandescu la Păduri. O echipa excepţional de bine pregătită şi despre care Ministrul Nicolae Mareş s-a pronunţat întotdeauna cu elogii. La Ministerul de Finanţe, legionarii au condus doua instituţii principale: Casa Autonoma a Monopolurilor şi Institutul National al Cooperaţiei. La CAM, a ajuns preşedinte Aristotel Gheorghiu, Senator al Legiunii, un om de mare bun simt şi un gospodar de frunte, ajutat de inginerul Chica, o alta figura distinsa a Legiunii, ca Director General; la Cooperaţie, preşedinte a fost Ilie Olteanu, o somitate în materie, iar director Traian Boeru.
La Ministerul Economiei Naţionale au fost numiţi doi secretari generali legionari, Dr. Gheorghe Crişan şi Paul Iacobescu.
Toate aceste numiri s-au făcut prin. bunăvoinţa titularilor acestor departamente, G. Cretianu, Nicolae Mareş, Colonel Dragomir şi Prof. G. Leon. Bineînţeles, ei se bazau pe cuvântul de ordine al Generalului Antonescu, de a se substitui în cel mai scurt timp posibil vechile cadre carliste.
La Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor, Profesorul Protopopescu, după trecerea lui în locul Profesorului Pompiliu Nicolau, a făcut doua numiri importante de legionari: pe inginerul Veleteanu, Subdirector al Regiei Autonome a Cailor Ferate, şi pe inginerul Dumitru Mihaescu, Subdirector al Postelor.
La Preşedinţie a luat conducerea cancelariei mele Horaţiu Comaniciu, ajutat de Ion Ghinda şi Deac Ion. Traian Borobaru a rămas secretarul meu particular.