2) Tânărul luptător anticomunist

Corneliu Zelea Codreanu s-a născut la Iaşi, la 13 septembrie 1899. El şi-a petrecut copilăria în Huşi, modest oraş provincial, în care tatăl său, ION ZELEA CODREANU, era profesor la liceul local.

Familia Codreanu era originară din Bucovina, unde bunicul şi străbunicul tânărului fuseseră pădurari.

Corneliu Zelea Codreanu şi-a făcut cea mai mare parte a studiilor secundare la liceul militar „MÂNĂSTIREA DEALULUI” (2), foarte aproape de Târgovişte, vechea capitală a Valahiei (Ţara Românească). Liceul acesta era renumit în toată ţara pentru valoarea excepţională a corpului său profesoral.

Educaţia primită de Corneliu Codreanu în această şcoală de elită va lăsa neşterse urme în caracterul său.: „Ordinea, disciplina şi ierarhia turnate la o vârstă fragedă în sângele meu, alături de sentimentul demnităţii ostăşeşti, vor forma un fir roşu de-a lungul întregii mele activităţi viitoare”(3).

La 15 / 28 august 1916, România intră în război împotriva Puterilor din Europa Centrală. Corneliu Ciodreanu e surprins de evenimente la Huşi, în casa părintească în care-şi petrecea vacanţa. Deşi n-avea încă 17 ani, el pleacă imediat să-şi regăsească tatăl pe front.

Regimentul de care aparţinea profesorul Codreanu trecuse deja munţii şi se afla angajat în Transilvania. Tânărul Corneliu ajunge din urmă regimentul şi ia parte la campania-ofensivă a armatei române; totuşi, când luptele deveniră mai dure, colonelul Piperescu, comandantul regimentului, îl obligă pe profesorul Codreanu să-şi trimită înapoi fiul. Corneliu Codreanu se reîntoarce acasă şi intră în Şcoala Militară de infanterie din Botoşani, de unde va ieşi cu gradul de sublocotenent. Între timp, războiul luase sfârşit.

În primăvara lui 1919, Corneliu Codreanu se nelinişteşte în faţa svonurilor care circulau în toată ţara, şi care anunţau o iminentă invazie bolşevică, cu provenienţă de dincolo de Nistru. Atunci, el adună mai mulţi elevi de liceu, şi pe câţiva prieteni, în pădurea apropiată oraşului, numită DOBRINA, şi le pune următoarea întrebare: „Ce facem dacă vin bolşevicii peste noi?”

Sub impulsul lui Corneliu Codreanu, aceşti tineri, de 16 până la 18 ani, hotărăsc ca, în cazul în care bolşevicii ar invada ţara, să se retragă în munţi şi să formeze acolo un centru de rezistenţă, un „maquis”, de unde vor putea să hărţuiască fără încetare duşmanul, pentru a întreţine astfel spiritul de libertate în sânul maselor populare.

Decizia acestui grup de elevi n-a fost niciodată pusă în practică. Flăcările revoluţiei comuniste s-au oprit la Nistru, şi tinerii liceeni din Huşi n-au avut ocazia să-şi probeze vitejia. Totuşi, episodul din pădurea Dobrina are o profundă semnificaţie. Acest episod constituie punctul de plecare, germenul de unde se va naşte Mişcarea Legionară. În acest loc şi în acest moment se dezvăluie, pentru întâiaşi dată şi cu o intensitate dramatică, personalitatea excepţională a lui Corneliu Codreanu, creatorul Mişcării. La vârsta în care alţi tineri se zbat încă în incertitudinile adolescenţei, el se simte responsabil de soarta poporului său. Chinul ce pune stăpânire pe sufletul său, de pe când era încă liceean, nu-l va părăsi până la sfârşitul vieţii lui.

Ce se va întâmpla cu România, dacă în Rusia comunismul se consolidează?

Poporul român nu riscă să fie una din primele sale victime?

Această tragică viziune asupra destinului poporului său l-a determinat să-şi consacre toate forţele fiinţei lui luptei pentru apărarea ţării; ca ea să nu cadă niciodată sub sclavia comunismului.

2. „MÂNĂSTIREA DEALULUI”, fondată în 1504 de principele RADU CEL MARE.

3. Corneliu Zelea Codreanu: „Pentru legionari”, p.10, ed.a 3-a, 1940.