Note

3 În armata ţaristă, gradele ofiţereşti purtau următoarele denumiri: 1) podporucic – sublocotenent (la cavalerie, cornet; la trupele de cazaci, horunji); 2) porucic – locotenent (la cazaci, sotnic); 3) ştabs-capitan – echivalent cu locotenent-major (la cavalerie, ştab-rotmister; la cazaci, podesaul); 4) capitan – căpitan (la cavalerie, rotmistr; la cazaci, esaul); 5) podpolcovnic – lt. -colonel (la cazaci, voiskovoi starşina); 6) polcovnic – colonel. Primele patru grade erau ofiţeri inferiori, iar ultimele două, ofiţeri superiori (n. ed. ruse).

4 În ţinutul Donului „floarea azurie” este laleaua de câmp (n. ed. ruse).

5 Aşa se numeau adepţii „credinţei vechi” din Rusia, care nu recunoşteau anumite reforme bisericeşti aduse de patriarhul Nicon în a doua jumătate a sec. al XVII-lea.

6 Hopior – afluent pe stânga Donului; Cir – afluent pe dreapta (n. ed. ruse).

7 Marş, muiere! (ucr.).

8 Porecla glumeaţă, uneori batjocoritoare, de hohol se dădea ucrainenilor în Rusia. Cealaltă, de dohotari, le era aplicată tot lor fiindcă ei foloseau gudron la ungerea cizmelor şi a osiilor.

9 Datină de nuntă. La strigarea acestui cuvânt, mirii trebuiau să se sărute.

10 Revistă lunară de literatură şi ştiinţă; a apărut la Petersburg din 1876 până la jumătatea anului 1918.

11 Curierul bursei.

12 Se numeau tavriceni, în ţinutul Donului, ucrainenii ai căror străbuni, colonizaţi acolo, au fost aduşi, din porunca Ecaterinei II, din părţile Crimeii (Taurida) (n. ed. ruse).

13 Este vorba de răscoala din 1830-1831, când poporul polonez s-a ridicat, în lupta sa de eliberare, împotriva ţarismului.

14 Tren militar.

15 Fiecare staniţă şi locuitorii ei aveau o poreclă glumeaţă. Cei din Vioşenskaia erau porecliţi „Dulăi” (n. a.).

16 Grad inferior la cazaci, echivalent cu fruntaş (soldat-fruntaş) (n. ed. ruse).

17 Cocostârc (în limba rusă).

18 Joc de cuvinte în original: cernous – cu mustaţă neagră, şi cernoguz – cocostârc.

19 Asmolov – fabricant de tutun de la Rostov.

20 Arţâbaşev M. (1878-1927) – scriitor rus.

21 Din Evgheni Oneghin, de A. Puşkin, în traducerea lui G. Lesnea, E. S. P. L. A.

— Cartea Rusă, 1959.

22 Vers din Evgheni Oneghin, de Puşkin.

23 Dmitri Donskoi (1350-1389), mare cneaz al Moscovei. A unit pentru prima dată forţele poporului rus, sub conducerea Moscovei, în vederea luptei împotriva jugului tătaro-mongol.

24 Este vorba de un vechi cântec voinicesc care, în unele variante, avea două-trei cuplete obscene.

25 Revistă fondată de Lenin, editată la Geneva de către redacţia ziarului „Soţial-demokrat” în anul 1915. În numărul 1/2 al revistei a apărut articolul „Falimentul Internaţionalei a II-a” (semnat N. Lenin), din care sunt extrase citatele lui Bunciuk.

26 Secţia specială a statului-major al diviziei (n. ed. ruse).

27 Listniţki face aluzie la faimoasele cuvinte rostite de Cezar atunci când şi-a repudiat soţia, de care se îndrăgostise un patrician: „Soţia Cezarului trebuie să fie mai presus de orice bănuială!”

28 Cine-i acolo? (în l. germ.).

29 Tu eşti, Otto? De ce vii aşa de târziu? (în l. germ.).

30 Îmi dai drumul?… O, acum am priceput! Eşti muncitor rus? Social-democrat, ca mine? Da? O! O! E ceva ca în vis… Fratele meu, cum să uit aceasta? Nu găsesc cuvinte. Dar eşti un flăcău brav, minunat… Eu… (în l. germ.).

31 În viitoarele lupte de clasă, ne vom afla în aceleaşi tranşee. Nu-i aşa, tovarăşe? (în l. germ.).

32 Nikolai Nikolaevici (1856-1929) – mare duce, comandantul suprem al armatei ruse la începutul războiului mondial. În timpul războiului civil, a fugit în străinătate, unde, susţinut de Vranghel şi de cea mai mare parte a monarhiştilor, era unul din „pretendenţii” la tronul Rusiei (n. ed. ruse).

33 Camarazi! Mantalele albastre au mâncat destulă bătaie de la ai noştri. Să le arătăm şi ăstora acum ce înseamnă să te pui cu noi! Aşteptaţi! Nu trageţi încă! (în l. germ.).

34 Joc de cuvinte: „prijim” în loc de „regim”. „Prijim” înseamnă strânsoare, asuprire.

35 Este vorba de ofensiva din 18. VI (1. VII) 1917 a armatelor de pe Frontul de Sud-Vest, iniţiată de Guvernul Provizoriu.

36 Opricinina – regimul politic din timpul lui Ivan cel Groaznic; forţele militare şi poliţieneşti ale acestui regim.

37 Frederix – cel din urmă ministru al curţii imperiale şi singurul care l-a urmat pe ţar (la Tobolsk şi la Ekaterinburg).

38 Ordinul nr. 1 din 1. III.1917, emis de Comitetul Executiv al Sovietului de Petrograd sub presiunea maselor cu stare de spirit revoluţionară, a introdus organizaţii alese în unităţile militare, învestindu-le cu controlul activităţii vechilor comandanţi ţarişti (n. ed. ruse).

39 Ziar bolşevic difuzat pe front. Explica soldaţilor politica Partidului bolşevic şi demasca acţiunile contrarevoluţionare ale Guvernului Provizoriu.

40 Abreviere de la Sovet deputator – Sovietul de deputaţi ai muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor.

41 Alisa (Alexandra Feodorovna) – născută prinţesă Alice de Hessa, soţia ţarului Nicolae II (n. ed. ruse).

42 Rodzeanko M. V. (1859-1924) – mare moşier. În perioada regimului lui Kerenski a luat parte activă la organizarea forţelor contrarevoluţionare. După Revoluţia din Octombrie, se afla în rândurile armatei albe, apoi a emigrat în străinătate.

43 Divizie de cavalerie, formată din turkmeni din ţinutul Ahal-Teke. Era una din unităţile de încredere în armata ţaristă, iar mai târziu, în armata albă.

44 Binoclu „Zeiss”.

45 Divizie de cavalerie alcătuită din caucazieni. Se mai numea „divizia sălbatică”.

46 Savinkov, B. V. (1879-1925) – fruntaş al partidului socialist-revoluţionar (eserii). În anii 1903-1905 a luat parte la o serie de acţiuni teroriste. După revoluţia din februarie 1917, a fost ministru în cabinetul lui Kerenski. După Revoluţia din Octombrie se manifestă ca un adversar activ al Puterii sovietice. Unul din organizatorii Armatei de voluntari albgardişti. Ulterior, participant la o seamă de rebeliuni contrarevoluţionare. În 1924 este arestat şi condamnat la 10 ani închisoare pentru trecerea ilegală a frontierei U. R. S. S. În timpul detenţiunii se sinucide.

47 Cernov, V. M. (1876-1952) – fruntaş al partidului socialist-revoluţionar; a participat la organizarea rebeliunilor antisovietice în regiunea Volgăi, în 1918. În 1920 a emigrat în străinătate, continuând activitatea antisovietică.

48 La sfârşitul războiului mondial s-au format aşa-numitele „unităţi de asalt”. Pe timpul lui Kerenski existau regimente speciale de asalt şi chiar un „batalion al morţii” feminin de asalt. Unităţile de asalt s-au transformat ulterior în unelte ale contrarevoluţiei.

49 Generalul Kornilov a fost capturat de germani, cu resturile diviziei sale, în 1915, iar în 1916 a fugit din captivitate.

50 În 1917-1919, generalul A. I. Dutov (1864-1921) a fost ataman al cazacilor contrarevoluţionari din ţinutul Orenburg. Fiind zdrobit de Armata Roşie, a fugit în China, unde a fost omorât de ai săi.

51 Un fel de fluier caucazian.

52 Una din denumirile populare ruseşti ale căii laptelui.

53 Hârtii în valoare de 20 şi 40 ruble, emise în 1117 de guvernul Kerenski.

54 Rada ucraineană (centrală) – organ executiv at burgheziei naţionaliste din Ucraina format la 6. V.1917. A fost alungată de muncitorii şi ţăranii răsculaţi în ianuarie 1918, apoi s-a întors cu ajutorul formelor armate ale intervenţioniştilor, iar la 29. IV.1918 a fost lichidată de moşieri, chiaburi şi intervenţionişti, în momentul în care contrarevoluţia avea nevoie de un organ conducător mai puternic.

55 Numărul 5 a fost atribuit listelor de candidaţi ai bolşevicilor, în alegerile pentru Adunarea constituantă (n. ed. ruse).

56 Abaterea spre dreapta a proiectilelor şi gloanţelor trase cu armament ghintuit (n. ed. ruse).

57 Citat din Ferice-i poetul de treabă de Nekrasov. Opere alese, vol. I, Ed. Cartea Rusă, 1955, în româneşte de Miron Radu Paraschivescu.

58 Aşa se numea partidul contrarevoluţionar al cadeţilor (n. ed. ruse).

59 Omul-marionetă al nobilimii poloneze, Grigori Otrepiev, un călugăr aventurier, a izbutit să ocupe pentru scurtă vreme (în 1605) tronul Rusiei, dându-se drept Dmitri, fiul ţarului Ivan IV. A fost omorât de boieri.

60 Căruţă uşoară, răspândită, mai ales, în Ucraina şi folosită în timpul războiului civil pentru transportul mitralierelor.

61 Stâlcit de la revkom – comitet revoluţionar.

62 În sens de: pe lumea cealaltă. Această expresie se întrebuinţa uneori în timpul războiului civil. Generalul contrarevoluţionar Duhonin (ultimul comandant suprem al armatei ţariste) a fost omorât de soldaţi pe front. În noiembrie 1917.

63 Unităţi militare contrarevoluţionare ale naţionaliştilor burghezi din Ucraina.

64 Referire la revoluţia antifeudală şi antiimperialistă din 1005-1911.

65 Organizaţie monarhistă, ultrareacţionară din Rusia ţaristă. A dus agitaţie antisemită, a organizat pogromuri împotriva evreilor şi asasinarea adversarilor politici, fiind larg subvenţionată de către guvern (n. ed. ruse).

66 Prescurtare pentru Consiliul Comisarilor Poporului.

67 În Germania (până în 1945) contingente mai vechi, precum şi formaţii militare auxiliare.

68 Niva (Ogorul) – revistă săptămânală ilustrată, care apărea la Petersburg între 1870-1918.

69 Este vorba de trupele naţionalistului S. Petliura, agent al Antantei, alcătuite, mai ales, din burghezia rurală şi orăşenească, interesată să sprijine mişcarea pentru despărţirea Ucrainei de Rusia Sovietică. După un şir de aventuri şi de lupte fără glorie, această „armată” a fost lichidată de Armata Roşie, în noiembrie 1920.

70 De la breoh – minciună (rus.).

71 Poreclă a unei secte care nu recunoştea autoritatea forului suprem ortodox.

72 În primăvara anului 1918, unităţile cehoslovace, formate în Rusia în timpul primului război mondial din prizonieri cehi şi slovaci, s-au răsculat împotriva Puterii sovietice. Rebeliunea a fost organizată după directivele nemijlocite ale puterilor străine şi cu sprijinul activ al menşevicilor şi al socialiştilor-revoluţionari de dreapta.

73 N. Mahno – „tătucul”, căpetenia celor mai mari bande care acţionau în Ucraina în timpul războiului civil. Mahno, care avea tendinţe anarhiste, a luptat atât împotriva nemţilor, a albilor şi a lui Petliura, cât şi împotriva Puterii sovietice. După zdrobirea lui Vranghel, bandele lui Mahno au fost principalul duşman al Puterii sovietice în sudul Ucrainei.

74 După o tradiţie seculară, Oastea Donului era reprezentată în relaţiile ei externe prin delegaţii stanici Zimovaia.

75 Korniloviştii au poreclit retragerea lor de la Rostov în Kuban „marşul de iarnă” (n. ed. Ruse).

76 Citat din poezia Necunoscuta de A. Blok, „Versuri”. Ed. „Univers”, 1973. În româneşte de Victor Tulbure.

77 „Ţinutul Donului de sus”.

78 Aşa se numeau în secolul al XVIII-lea participanţii răscoalelor căzăceşti-ţărăneşti din Ucraina de vest împotriva moşierilor polonezi. În timpul războiului civil, porecla a fost însuşită de o parte din bandele lui Petliura.

79 Armonică fabricată în oraşul Livnî, din regiunea Oriol.

80 Iniţialele partidului „socialist-revoluţionar” (es-er) rus.

81 Unităţile de puşcaşi letoni fuseseră organizate în timpul primului război mondial. În octombrie 1917, ele au trecut de partea Puterii sovietice şi au luptat până la sfârşitul războiului civil.

82 „În drum” (n. t.).

83 Polovţieni sau Cumani – popor de origine turcică. În secolul al XI-lea a trecut în stare nomadă din Asia Centrală în Europa Răsăriteană şi a rămas până la năvălirea tătarilor stăpân peste toate stepele din vecinătatea Mării Negre, între Don şi Dunăre.

84 Grupuri nomade de diferite neamuri care au trăit în secolele XII-XIII în stepele din sud-estul Rusiei şi în Ungaria. În letopiseţe sunt pomenite alături de polovţieni.

85 Un fel de caftan lung şi îngust, fără guler, strâns în talie.

86 Haină scurtă vătuită.

87 Vechea denumire a râului Ural (n. r.).

88 Joc lezghin.

89 Detaşamente de partizani care au luptat împotriva gărzilor albe şi a intervenţioniştilor străini, în perioada 1918-20. Erau formate în mare parte din soldaţi care se eschivau de la mobilizarea în armata gărzilor albe şi se ascundeau prin păduri (n. r.).

90 S. M. Budionnâi (1883-1983) – comandantul Armatei I de cavalerie pe care a organizat-o în 1918. Ulterior, mareşal al Uniunii Sovietice.

91 Cojoc croit pe talie, scurt şi cu multe cute la spate.

92 Aşa se numeau în anii 1920-1921 organele districtuale sau de judeţ ale Comisiei extraordinare (n. red. ruse).

93 Aceste subunităţi aveau drept misiune lupta împotriva celor care transportau pe ascuns grâne şi alte alimente, precum şi combaterea speculei.

94 Un fel de capelă de postav gros, cu vârful ascuţit, purtată iniţial de trupele lui S. M. Budionnâi.