IX.

SUB RAPORT MILITAR, ÎNDATĂ după intrarea sa în Moscova, Napoleon ordonă cu străşnicie generalului Sebastiani să urmărească mişcările armatei ruse, trimite corpuri întregi de armată pe toate drumurile şi-i porunceşte lui Murat să i-l scoată din pământ pe Kutuzov. Apoi dă dispoziţii meticuloase de întărire a Kremlinului şi, mai târziu, întocmeşte planul genial al viitoarei campanii pe harta întregii Rusii. Sub raport diplomatic, Napoleon cheamă la sine pe căpitanul Iakovlev, care, jefuit şi rămas în zdrenţe, nu ştie cum să facă să scape din Moscova, îi vorbeşte cu de-amănuntul de planul său politic şi de mărinimia sa şi, compunând o scrisoare către împăratul Alexandru, în care socoteşte de datoria sa să-i facă cunoscut prietenului şi fratelui său că Rastopcin a dat dispoziţii proaste la Moscova, îl trimite pe Iakovlev la Petersburg. După ce-i vorbeşte lui Tutolmin tot atât de amănunţit despre vederile şi mărinimia sa, îl trimite şi pe bătrânelul acesta la Petersburg, pentru tratative.

Sub raport juridic, îndată după izbucnirea incendiilor, Napoleon porunceşte să fie găsiţi vinovaţii şi executaţi. Iar răufăcătorul de Rastopcin este pedepsit prin ordinul de a se da foc acareturilor sale.

Pe tărâm administrativ, Moscova este înzestrată de el cu o Constituţie, se instituie o municipalitate şi se publică următoarele: „LOCUITORI AI MOSCOVEI!

Nenorocirile voastre sunt mari, dar majestatea-sa împăratul şi regele vrea să le pună capăt. Straşnice exemple v-au învăţat cum ştie el să pedepsească neascultarea şi crima. S-au luat măsuri severe pentru a se pune capăt dezordinii şi pentru a se reîntrona securitatea generală. O administraţie părintească, aleasă chiar dintre voi, va forma municipalitatea voastră sau administraţia orăşenească. Ea se va îngriji de voi, de nevoile voastre, de interesele voastre. Membrii acestei administraţii vor putea fi deosebiţi prin câte o eşarfă roşie pe care o vor purta pe umăr, iar primarul oraşului va mai fi încins şi cu un cordon alb. În afara serviciului, ei vor purta numai o banderolă roşie în jurul braţului stâng.

Poliţia orăşenească a fost instituită în forma ei de mai înainte şi, datorită activităţii ei, s-a şi instaurat mai multă ordine. Ocârmuirea a numit doi comisari generali sau poliţai şi douăzeci de comisari sau pristavi de cartier, pentru toate circumscripţiile oraşului. Îi veţi recunoaşte după banderola albă pe care o vor purta în jurul braţului stâng. Câteva biserici ale diferitelor culte au fost deschise şi în ele serviciul divin se săvârşeşte fără de nici o stânjenire. Concetăţenii voştri revin pe la locuinţele lor din zi în zi mai mulţi şi au fost date dispoziţiuni ca ei să găsească acolo ocrotirea şi ajutorul la care au dreptul cei loviţi de nenorocire. Acestea sunt măsurile pe care ocârmuirea le-a luat pentru restabilirea ordinei şi uşurarea situaţiei voastre; dar, pentru a se ajunge la aceasta, este nevoie ca şi voi să o ajutaţi cu stăruinţa voastră, să uitaţi, dacă e cu putinţă, nenorocirile prin care aţi trecut, să vă recâştigaţi nădejdea într-o soartă mai puţin crudă şi să fiţi încredinţaţi că o moarte ruşinoasă îi aşteaptă inevitabil pe cei care se vor atinge de persoana voastră ori de avutul care v-a mai rămas şi, în sfârşit, să nu vă îndoiţi ca avutul vă va fi apărat, căci aceasta este voia celui mai slăvit şi mai drept dintre monarhi. Soldaţi şi cetăţeni, de orice naţionalitate aţi fi! Restabiliţi încrederea publică, izvorul fericirii statului, trăiţi ca fraţii, daţi-vă unul altuia ajutor şi ocrotire, uniţi-vă pentru a zădărnici intenţiile celor ce vă vor răul, supuneţi-vă autorităţilor militare şi civile, şi în curând lacrimile voastre vor înceta să mai curgă”.

În privinţa aprovizionării trupelor, Napoleon ordonă tuturor unităţilor pe rând să cutreiere Moscova a la maraude885, ca să-şi adune provizii, în aşa fel, încât armata să fie în chipul acesta asigurată pentru viitor.

Cu privire la religie, Napoleon ordonă: ramener les popes886 şi să se reînceapă slujbele în biserici.

În privinţa comerţului şi aprovizionării armatei, fu afişată pretutindeni următoarea.

PROCLAMAŢIE

„Voi, locuitori paşnici ai Moscovei, meşteşugari şi muncitori, pe care nenorocirile v-au izgonit din oraş, şi voi, plugari împrăştiaţi, pe care o teamă neîntemeiată vă reţine încă pe câmpuri, ascultaţi! Liniştea revine în această capitală şi rânduiala se statorniceşte în ea din nou. Compatrioţii voştri ies acum cu curaj din ascunzişurile lor, deoarece văd că sunt respectaţi. Orice silnicie săvârşită împotriva lor şi a avutului lor se pedepseşte imediat. Majestatea-sa împăratul şi regele îi ocroteşte şi nu e nimeni dintre voi considerat ca duşman al său, afară de aceia care nu-i ascultă poruncile. El doreşte să scurteze durata nenorocirilor voastre şi să vă readucă la gospodăriile şi la familiile voastre. Răspundeţi, aşadar, intenţiilor sale mărinimoase şi veniţi la noi în toată siguranţa. Locuitori! Întoarceţi-vă cu încredere la locuinţele voastre; în curând veţi găsi mijloace de a vă îndestula cu cele de trebuinţă! Meşteşugari şi harnici muncitori! Veniţi înapoi la munca voastră; case, prăvălii şi paznici vigilenţi vă aşteaptă, iar pentru ceea ce veţi munci veţi primi ceea ce vi se cuvine! Şi voi, în sfârşit, ţărani, ieşiţi din pădurile unde v-aţi ascuns de groază, întoarceţi-vă fără frică pe la vetrele voastre, cu încredinţarea fermă că veţi găsi ocrotire. S-au înfiinţat în oraş pieţe unde ţăranii pot să-şi aducă prisosul proviziilor lor şi produsele pământului. Ocârmuirea a luat următoarele măsuri pentru a le asigura libertatea de vânzare: 1) Începând de astăzi, ţăranii, agricultorii şi toţi locuitorii din împrejurimile Moscovei îşi pot aduce, fără nici un pericol, produsele de orice fel în două pieţe dinainte stabilite, adică în târgurile de la Mohovaia, şi Ohotnâi read. 2) Produsele lor vor fi cumpărate la preţul la care vânzătorul şi cumpărătorul vor conveni între ei; dacă însă vânzătorul nu va obţine preţul cerut pe dreptate, e slobod să se înapoieze în satul său cu produsele, ceea ce nimeni şi sub nici un motiv nu va putea să-l oprească a face. 3) Zilele de duminică şi miercuri sunt în fiecare săptămână zile de târg; în acest scop, în fiecare sâmbătă şi marţi, pe toate drumurile mari şi la o distanţă corespunzătoare de oraş, se vor aşeza în număr suficient trupe care să asigure trecerea căruţelor. 4) Măsuri asemănătoare vor fi luate şi la înapoiere, pentru ca ţăranii cu căruţele şi caii lor să nu întâmpine oprelişti. 5) Se vor lua imediat măsuri pentru restabilirea comerţului obişnuit. Locuitori ai oraşului şi ai satelor, şi voi, muncitori şi meşteşugari de orice naţie aţi fi! Sunteţi chemaţi să duceţi la îndeplinire părinteştile intenţii ale majestăţii-sale împăratul şi regele, şi să contribuiţi alături de el la binele general. Veniţi cu respect şi încredere la picioarele lui şi nu întârziaţi să vă uniţi cu noi!”

Pentru ridicarea moralului armatei şi al poporului, se organizau necontenit treceri în revistă şi se împărţeau decoraţii. Împăratul trecea pe uliţi călare, liniştind poporul şi, cu toată grija ce o purta treburilor de stat, se ducea el însuşi la teatrele înfiinţate din ordinul său.

În domeniul filantropiei – cea mai splendidă virtute a capetelor încoronate – Napoleon a făcut, de asemenea, tot ce i-a stat în putinţă. Pe frontoanele instituţiilor de binefacere el puse să se graveze inscripţia: Maison de ma mere887 întrunind în acest act duioşia sentimentului filial cu măreţia generozităţii monarhului. El vizită Azilul oraşului, le întinse orfanilor salvaţi de el mâinile lui albe să i le sărute, se întreţinu binevoitor cu Tutolmin. Apoi – aşa cum elocvent descrie faptul Thiers – ordonă să se achite solda trupelor sale în hârtie monedă rusească falsificată, fabricată de el. Relevant l'emploi de ces moyens par un acte digne de lui et de l'armée française, il fit distribuer des secours aux incendies. Mais les vivres étant trop préciuex pour etre donnés a des étrangers la plu-part ennemis, Napoléon aima mieux leur fournir de l'argent afin qu'ils se fournissent au dehors, et il leur fit distribuer des roubles papiers.888

În privinţa disciplinei trupelor se dădeau necontenit ordine pentru aspra pedepsire a celor vinovaţi de neîndeplinirea datoriei şi pentru stăvilirea jafurilor.