III.
NOUĂ ZILE DUPĂ PĂRĂSIREA Moscovei, la Petersburg sosi un trimis de-al lui Kutuzov cu ştirea oficială a predării capitalei. Trimisul era francezul Michaud, care nu ştia ruseşte, dar care era, quoique étranger, Russe de coeur et d'âme841 cum singur spunea despre sine. Împăratul îl primi îndată în cabinetul său din palatul de pe Kamennâi Ostrov. Michaud, care nu văzuse niciodată Moscova până în timpul acestei campanii şi care nu ştia ruseşte, se simţi totuşi emoţionat când se înfăţişă la notre tres gracieux souverain842 (cum scria el mai târziu), cu ştirea despre incendierea Moscovei, dont les flammes éclairaient sa route843.
Cu toate că marele chagrin844 al domnului Michaud trebuie să fi avut altă pricină decât aceea din care izvora durerea poporului rus, Michaud avea o înfăţişare atât de tristă când fu introdus în cabinetul împăratului, încât suveranul îi şi puse numaidecât întrebarea:
— M'apportez-vous de tristes nouvelles, colonel?
— Bien tristes, Sire, răspunse Michaud, plecându-şi ochii şi oftând, l'abandon de Moscou.
— Aurait-on livré mon ancienne capitale sans se battre? 845 izbucni deodată împăratul, vorbind precipitat.
Michaud transmise respectuos ceea ce îi ordonase Kutuzov să transmită şi anume că nu fusese cu putinţă să se dea o bătălie la porţile Moscovei şi că, întrucât nu-i mai rămăsese de ales decât ori să piardă şi armata odată cu Moscova, ori să piardă numai Moscova, feldmareşalul fusese nevoit să aleagă această din urmă cale.
Împăratul asculta tăcut, fără să se uite la Michaud.
— L'ennemi est-il en ville? 846 întrebă el.
— Oui, sire, et elle est en cendres a l'heure qu'il est. Je l'ai laissée toute en flammes847, spuse cu hotărâre Michaud.
Dar, uitându-se la faţa împăratului, Michaud se îngrozi de ceea ce făcuse. Împăratul începuse să respire greu şi des, buza de jos îi tremura şi, într-o clipă, minunaţii lui ochi albaştri se umeziră de lacrimi.
Nu dură însă decât o clipă. Împăratul se încruntă deodată ca şi când s-ar fi dojenit singur pentru slăbiciunea sa. Şi, ridicând capul, se adresă cu voce fermă lui Michaud:
— Je vois, colonel, par tout ce qui nous arrive, spuse el, que la Providence exige de grands sacrifices de nous… Je suis pret a me soumettre a toutes ses volontés; mais dites-moi, Michaud, comment avez-vous laissé l'armée, en voyant ainsi, sans coup férir, abandonner mon ancienne capitale? N'avez-vous pas aperçu du découragement?848
Văzându-şi-l pe al său tres gracieux sauverain mai liniştit, Michaud se linişti şi el, dar cum întrebarea directă şi esenţială a împăratului cerea şi un răspuns direct, nu avu timpul să-şi pregătească răspunsul.
— Sire, me permettez-vous de vous parler franchement en loyal militaire? 849 zise el, pentru a mai câştiga timp.
— Colonel, je l'exige toujours, spuse împăratul. Ne me cachez rien, je veux savoir absolument ce qu'il en est.850
— Sire! Spuse Michaud eu un zâmbet fin, abia perceptibil, pe buze, reuşind să-şi pregătească răspunsul într-o formă de uşor şi respectuos jeu de mots851. Sire! J'ai laissé toute l'armée depuis les chefs jusqu'au dernier soldat, sans exception, dans une crainte épouvantable, effrayante…852
— Comment ça? Îl întrerupse împăratul, încruntându-se cu asprime. Mes Russes se laisseront-ils abattre par le malheur… Jamais!853
Era tocmai ceea ce aştepta Michaud ca să-şi plaseze jocul de cuvinte.
— Sire, spuse el cu o expresie de respectuoasă voioşie, ils craignent seulement que Votre Majesté, par bonté de coeur, ne se laisse persuader de faire la paix. Ils brulent de combattre, spuse împuternicitul poporului rus, et de prouver a Votre Majesté par le sacrifice de leur vie, combien ils lui sont dévoués…854
— A! Spuse, liniştindu-se împăratul, cu strălucire prietenească în ochi şi îl bătu pe Michaud pe umăr. Vous me tranquilisez, colonel.855
Plecându-şi fruntea, suveranul rămase câtva timp tăcut.
— Eh bien, retournez a l'armée, zise el, îndreptându-şi întreaga statură şi adresându-i-se lui Michaud cu un gest prietenos şi majestos, et dites a nos braves, dites a tous mes bons sujets partout ou vous passerez, que meme quand je n'aurai plus aucun soldat, je me mettrai moi-meme a la tete de ma chere noblesse, de mes bons paysans et j'userai ainsi jusqu'a la derniere ressource de mon empire. Il m'en offre encore plus que mes ennemis ne pensent, spuse împăratul, din ce în ce mai însufleţit. Mais şi jamais il fut écrit dans les décrets de la divine Providence, zise el, ridicând spre cer ochii săi minunaţi, blânzi şi strălucitori de simţire, que ma dynastie dut cesser de régner sur le trône de mes ancetres, alors, apres avoir épuisé tous les moyens qui sont en mon pouvoir, je me laisserai croâtre la barbe jusqu'ici (împăratul arătă cu mâna pe la jumătatea pieptului), et j'irai manger des pommes de terre avec le dernier de mes paysans, plutôt que de signer la honte de ma patrie et de ma chere nation, dont je sais apprécier les sacrifices!856
După ce rosti cu tulburare în glas aceste cuvinte, împăratul se întoarse brusc, vrând parcă să ascundă de privirile lui Michaud faptul că-i dăduseră lacrimile, şi se retrase în fundul cabinetului. După ce stătu câteva clipe acolo, se întoarse cu paşi mari spre Michaud şi îi strânse cu putere braţul mai jos de cot. Faţa minunată şi blândă a împăratului se înroşise şi ochii îi scânteiau de hotărâre şi de mânie.
— Colonel Michaud, n'oubliez pas ce que je vous dis ici; peut-etre qu'un jour nous nous le rappellerons avec plaisir… Napoléon ou moi, spuse împăratul, ducând o mână la piept. Nous ne pouvons plus régner ensemble. J'ai appris a le connaâtre, il ne me trompera plus…857
Şi împăratul, încruntându-se, tăcu. La aceste cuvinte, văzând expresia de fermă hotărâre din ochii suveranului, Michaud, quoique étranger, mais Russe de coeur et d'âme, se simţi, în această clipă solemnă, enthousiasmé par tout ce qu'il venait d'entendre858 (cum spunea el mai târziu), şi îşi exprimă în felul următor atât simţămintele sale, cât şi pe cele ale poporului rus, al cărui împuternicit se considera:
— Sire! Zise el. Votre Majesté signe dans ce moment la gloire de sa nation et le salut de l'Europe! 859
La un semn din cap al împăratului, Michaud ieşi.
