Octombrie

Octombrie-a lăsat pe dealuri

Covoare galbene și roșii.

Trec nori de argint în valuri

Și cântă-a dragoste cocoșii.

Mă uit mereu la barometru

Și mă-nfior când scade-un pic,

Căci soarele e tot mai mic

În diametru.

Dar pe sub cerul cald ca-n mai

Trec zile albe după zile,

Mai nestatornice și mai

Subtile...

Întârziată fără vreme

Se plimbă Toamna prin grădini

Cu faldurii hlamidei plini

De crizanteme.

Și cum abia plutește-n mers

Ca o marchiză,

De parcă-ntregul univers

Privește-n urmă-i cu surpriză, —

Un liliac nedumerit

De-alura ei de domnișoară

S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit

Și de emoție-a-nflorit

A doua oară...

Share on Twitter Share on Facebook