Chemare

Frați Români,

„Studenții: Ion I. Moța, Ilie Gârneață, Tudose Popescu și Radu Mironovici, menținuți de două luni în închisoarea Galata, au declarat marți, la ora 1 p.m., greva foamei și a setei.

Au luat această grea hotărâre fiindcă sunt cu totul nevinovați, fiindcă tot nevinovați au stat în temnița de la Văcărești și fiindcă au văzut că anumiți oameni politici, voiesc prin temniță nedreaptă să le ruineze încetul cu încetul sănătatea și viața.

Pe acești tineri eroi, floarea cea mai aleasă a viitorului țării, Dumnezeu i-a înzestrat între altele cu o voință de oțel. Deci, hotărârea lor de a muri prin foame și sete – spre a protesta contra nedreptății ce li se face și contra robiei neamului nostru de către jidani prin mijlocirea anumitor politicieni – nu este o glumă, ci o gravă hotărâre.

ORI ELIBERARE, ORI MOARTE!

Frați Români

Vom aștepta oare să vedem peste 2-3 zile trecând în patru sicrie trupurile acestor eroi?

Bătrâni și tineri, gândiți-vă: în cele patru cosciuguri nu ar fi trupurile celor patru studenți, ci în ele ar fi trupurile propriilor voștri copii.

Datoria noastră a tuturora este să luăm grabnice măsuri de protestare contra acestui guvern și prin protestare legală și pașnică, dar energică și neînfrântă, să oprim nelegiuirea, să oprim asasinare copiilor noștri.”

În sărbătorile Crăciunului, după unsprezece zile de grevă a foamei și a setei, ai au fost eliberați. Erau însă așa de slăbiți, încât au fost scoși din închisoare pe targă și duși la spital. Unii ieșiseră dintr-o grea închisoare, de abia de câteva luni, iar Moța numai de o lună, după un an de închisoare nedreaptă, așa încât puterile lor erau sleite.

Urmările acestei greve le mai suportă unii dintre ei și astăzi, după zece ani, iar bietul Tudose le-a dus cu el în mormânt.