Obolul moților
PENTRU STUDENȚII DE LA VĂCĂREȘTI
(„Cuvântul Studențesc”, nr. 7, anul II din 4 martie 1924)
„.Printre darurile de bani pe care le-au primit studenții închiși la Văcărești de la țăranii multor sate din cuprinsul țării se găsește unul mai strălucitor și mai de preț decât toate. E darul trimis de moții din Munții Apuseni. Câte 2, câte 3, câte 5 lei și-au scormonit și ei dintr-un colț de șerpar ori de năframă și i-au îndreptat la vale, pe potecile bătute de Iancu, i-au trimis împreună cu sufletul lor, hăt acolo, departe, la Văcăreștii de peste munte, unde au auzit ei că stau întemnițați fiii lor, care au vrut să-i scape de nevoi și de nedreptate, de sărăcie și obidă. Din cel mai sărac colț de țară, despre care cântecul spune cu atâta amar și jale:
Munții noștri aur poartă,
Noi cerșim din poartă-n poartă
Li s-a trimis studenților de la Văcărești cel mai scump dar: o mână de bănuți și o frântură de suflet de cerșetor flămând și gol făr’ adăpost, suflet care ascunde sub o zdreanță comoara cea mai de preț: sănătatea, izvorul nesecat de tărie, din care pornește la vreme de cumpănă Mântuirea Neamului!
Moții se gândesc la studenți! Sufletul lor începe a înțelege, a mișca, a-și făuri un nou ideal.
E semnul cel mai bun și mai mult grăitor!
Ascultați și câteva din numele lor:
Din Rișca, de lângă Baia de Criș, au trimis: Nicolae Oprea, 2 lei; Nicolae Florea, 3 lei; N. Hărăguș, Aron Grecu, Tigan Adam, A. Hențiu, N. Bulg, Ion Așileu, Al. Vlad, N. Borza, N. Leucian, Antonie Florea, A. Leucian, toți câte 5 le; N. Chiscuț, A. Rișcuță, Ion Ancu, Saliu Faur, câte 10 lei; N. Florea, preot și N. Rusu, câte 15 lei; N. Baia, notar și Duțu Rișcuță, câte 20 lei. Total, 210 lei.”
Țăranii vor înțelege în curând, se vor lega de noi cu sufletul lor tare și îndelung răbdător, în așteptarea unui ceas de dreptate.
