Cap. II

1 Şi a născut apoi Eva şi a adus pe lume un prunc frumos la chip şi cu o înfăţişare plăcută. Frumuseţea sa era asemenea tatălui său Adam, ba chiar mai frumos.

2 Iar când l-a văzut Eva, s-a liniştit şi a rămas opt zile în peşteră, iar apoi a trimis pe fica sa la Adam să-i spună să vină să vadă pruncul şi să-i dea nume; în vreme ce fica lor a rămas să stea lângă corpul neînsufleţit al fratelui său, până Adam se va întoarce; şi aşa a făcut.

3 Şi când a venit Adam şi a văzut frumuseţea fiului său şi chipul lui perfect, s-a bucurat foarte şi a fost consolat de lipsa lui Abel. Apoi el l-a numit pe fiu Set, ceea ce înseamnă, "Dumnezeu a auzit rugăciunea mea şi m-a scăpat de necazul meu;" dar mai înseamnă si "putere şi tărie."

4 Iar după ce Adam a dat nume fătului, s-a întors la peştera Comorilor, pe când fica lor a plecat la mama ei.

5 Şi a stat Eva în acea peşteră până la împlinirea celor patruzeci de zile, iar apoi s-a întors la Adam, ea fica lor şi fătul.

6 Au mers apoi la râul cu apă, unde Adam şi fica lui s-au spălat, căci erau în jale pentru Abel, iar Eva şi fătul s-au spălat şi ei pentru purificare.

7 Apoi când s-au întors, au luat şi au adus ofertă pe munte, pentru făt, Iar Dumnezeu a acceptat oferta lor şi i-a binecuvântat pe ei şi pe fiul lor Set; după care s-au întors în peştera Comorilor.

8 Iar Adam n-a mai cunoscut-o pe nevasta lui, Eva, până la sfârşitul vieţi lor; nici n-a mai născut ea vreodată, ci doar cei cinci: Cain, Luluva, Abel, Achila şi Set, care s-a născut singur.

9 Dar Set a crescut şi s-a întărit şi a început a posti şi a se ruga firesc.