Cap. LXIV

1 Apoi a cercetat Dumnezeu pe Adam şi s-a uitat la puterea minţi sale şi aspura abstinenţei sale de la hrană şi apă şi la îndurarea arşiţei şi călduri. Şi a schimbat Dumnezeu cei doi pomi în două smochine, precum a fost înainte, iar apoi a zis către Adam şi Eva: "Fiecare din voi să i-a câte o smochină". Şi au luat după cum le-a zis Dumnezeu.

2 Şi le-a zis lor: "Mergeţi în peşteră şi mâncaţile-ţi şi vă potoliţi foamea, că altfel veţi muri."

3 Şi precum le-a poruncit Dumnezeu, aşa au făcut, au intrat în peşteră pe la timpul apusului de soare; şi Adam şi Eva, s-au ridicat a se ruga, căci era apusul de soare.

4 Atunci s-au aşezat jos să mănânce smochinele; însă ei nu ştiau cum să le mănânce, căci nu erau obişnuiţi să mănânce mâncare pământeană. Le-a fost deasemenea frică că le va arde stomacul şi li se va umfla burta şi inima nu va suporta mâncare pământeană.

5 Şi au stat ei aşa, dar Dumnezeu de milă le-a trimis un înger, că de altfel ar fi pierit de foame şi sete.

6 Şi îngeru le-a zis lui Adam şi Eva: "Dumnezeu vă spune că voi n-aveţi putere să mai postiţi, prin urmare, mâncaţi şi vă întăriţi trupul; căci acum sânteţi în trup animal din carne, care nu poate rezista fără hrană şi apă."

7 Atunci au luat Adam şi Eva smochinele şi au început a mânca din ele. Dar Dumnezeu le-a amestecat dinainte gust de pâine şi sânge.

8 Apoi îngeru a plecat de la ei, căci au mâncat din smochine până nu s-au săturat. Iar prin puterea lui Dumnezeu, smochinele au crescut din nou înapoi cum au fost, căci El le-a binecuvântat.

9 După aceasta Adam şi Eva s-au ridicat şi s-au rugat cu mare plăcere, căci şi-au refăcut puterile şi au mulţumit şi au lăudat pe Dumnezeu toată noaptea şi aceasta a fost la sfârşitul celei de-a optzeci şi treia zi.