În acelaşi sunnet trebuie să cuprindem şi alte porunci ale religiei muhammedane, care sînt deci sevab (meritorii) însă nu vadjib (necesare) pe care, dacă le-am număra pe toate cu de-amănuntul, ar fi trebuit să traducem aproape toată cartea lor numită Nomocanon (cuprinzînd reguli bisericeşti) . De aceea, învăţîndu-ne a fi mai concişi, am adăugat aici numai patru sau cinci, ca exemplu. Mai întîi, ei spun că este meritoriu dar nu necesar a face juruinţă lui Dumnezeu ca, de exemplu, a construi un pod, o fîntînă şi altele asemenea spre folosul sau binele obştesc, pentru că după ce ai făcut juruinţă eşti obligat de legeafarz să dai lui Dumnezeu ce-ai făgăduit. Aşadar, făgăduinţa a fost liberă şi de bunăvoie, dar înfăptuirea şi împlinirea ei este din necesitate obligatorie.