Modul de dezlegare a postului

Iar cînd se apropie soarele de apus, muezinii, cîntăreţii din djeamie, suindu-se în turn, în jurul parapetului turnului (numit şerife), aprinzînd luminări, cîntă cu glas înalt izanul (al cărui mod l-am arătat în capitolul precedent). Auzind acel izan, ei iau mai întîi trei înghiţituri de apă şi zicînd de trei ori „în numele lui Dumnezeu” beau după aceea de-şi potolesc setea, care cît vrea. Atunci, dacă are cineva apă binecuvîntată de la haina lui Muhammed (despre ea am vorbit în capitolul Despre moaştele lui Muhammed) , toarnă trei picaturi într-un vas mai mare, de unde cred că toata apa e sfinţită. După ce au băut apa, iau ceva gustare (pe care o numesc iftar). La boieri şi la cei bogaţi iftarul constă din icre de peşte numit chefal, din smochine şi măsline, iar la oamenii cei mai simpli şi cu norocul mai subţire, ce se va întîmpla să fie gătit. Mîncînd din gustarea numită iftar se scoală îndată pentru rugăciunea de seară, pe care făcînd-o după obicei, se aşază să cineze definitiv, şi cine-şi va umple pîntecele cu mai multe mîncări, pe acela îl cred mai merituos. După cină şi după ce au băut cafe, fumînd tutun se îndeletnicesc în convorbiri cumpănite, după cum le cere rangul şi timpul, cu administrarea treburilor casnice sau publice, pînă la timpul iatsi, adică al rugăciunilor de noapte. La glasul muezinului, îndată se scoală toţi şi mergînd la mezctdul parohial, sau la altă djeami sultănească, iar dacă stăpînul casei are multe slugi [rămînînd] în casa lui (şi acest lucru este îngăduit), fac namazul numit teravi (din ce număr de închinăciuni consta teravi am arătat în capitolul Despre rugăciuni).