Lăcaşurile faptelor bune

După ce a zidit sufletele prorocilor, a făcut trei sute de mii de străluciri ale oamenilor iscusiţi şi renumiţi. De asemenea a creat douăsprezece mii de văluri ale politeţei sau ale pudoarei. Pe acestea le-a împărţit m douăsprezece părţi : 1. Partea cea dintîi este vălul puterii ; 2. vălul măririi; 3. vălul .mulţumirii ; 4. al indurării ; 5. al fericirii ; 6. al minunilor sau al binefacerilor excepţionale; 7. al demnităţii, sau treptele rangului ; 8. al harului sau al darului credinţei ; 9. al prorocirei sau al sfinţeniei ; 10. al elevaţiei sau al nobleţei ; 11. al eleganţei frumuseţii; 12. iar vălul cel din urmă e al mijlocirilor. Cînd s-au împărţit astfel, faptele cele bune, a făcut Dumnezeu ca sufletul lui Muhammed să trăiască în fiecare parte a lor cîteva mii de ani şi anume: în prima 12000 de ani; în a doua 11000 de ani; în a treia 10000; în a patra 9 000 ; în a cincea 8 000 ; în a şasea, care este a minunilor, numai cinci ani a petrecut ; în a şaptea 8 000 ; în a opta 7 000 ; în a noua nu se ştie dacă au fost cinci sau şase mii de ani ; în a zecea 4 000 ; în a unsprezecea 3 000 ; în a douăsprezecea, ultima parte, a trăit 2 000 de ani.

Afară de acestea se află şi alte nenumărate nebunii, care vorbesc în chip desfrînat despre întîietatea şi neîntrecuta frumuseţe a sufletului lui Muhammed. Mi-ar fi trebuit timp îndelungat să le descriu toate cu condeiul, dar la urmă [cartea] încheie că toată lumea şi toate făpturile din ea au fost create numai datorită lui Muhammed, de aceea toate datorează tot ce au, după Dumnezeu, numai lui Muhammed însuşi.

După minte a zidit Dumnezeu Ars , adică tronul său, din aceeaşi strălucire. Acela este împodobit şi împestriţat cu 7 000 de sfere (culori). Construcţia lui se compune din 60 000 de sălaşe de locuit. Şi povestesc că Arş, văzîndu-se mai cinstit şi mai mare decît alte făpturi, a zis (ei spun că toate cerurile sînt însufleţite şi au chip de om, despre care lucru vezi mai jos) că nu poate fi o zidire mai înaltă decît el şi atunci Dumnezeu, ca să-i înfrunte mîndria, a zidit îndată balaurul care, înfăşurîndu-se de şapte ori în jurul luiArs, a lăsat numai capul în jos, a cărui lungime era egală cu o cale de cinci sute de ani.

Tot. aşa, cu privire la sufletele omeneşti, se vede că ei urmează ideile platonice, căci cred că sufletele tuturor au fost zidite odată, împreună, din strălucirea lui Muhammed (despre care am arătat că e o părticică din strălucirea lui Dumnezeu) şi că sînt mult mai vechi decît lumea, după cum zice Curanul în capitolul XXVI : „Celor ce te întreabă : „Al cui e sufletul ?” răspunde-le : „Al lui Dumnezeu care ţi-a dăruit ţie puţin din înţelepciune”. De aceea, primesc numele de ervah, adică duhuri . Iarăşi cred ei că sufletul e nemuritor şi nu va pieri niciodată, deşi în alt loc din Curan se dă de înţeles că sufletele cîtorva oameni nu vor învia la judecata cea de pe urmă Poate că acest lucru îl iau din cuvintele lui David, unde grăieşte : „Nu vor învia nelegiuiţi la judecată” ş.a.

Întrucît am pomenit mai sus despre întocmirea Cărţii şi Condeiului, sperăm că-i va fi plăcut cititorului dacă vom vorbi ceva mai clar despre acea carte, căci se pare că Muhammed a alcătuit-o furînd dinEvanghelie sau din Psaltire, unde spune Domnul şi Mîntuitorul nostru despre cei drepţi că numele lor sînt scrise în cartea celor vii, sau a vieţii .