Zaharia-Zahu Pană.

Originar din comuna Beala de Sus, Bulgaria, Zaharia-Zahu Pană s-a născut la 21 august 1921. Când românii au cedat Cadrilaterul în 1940 şi s-a făcut schimb de populaţie, Zahu s-a mutat din Cadrilater în Dobrogea, aşa încât, pe lângă faptul că era bulgar de origine macedoneană, a devenit şi român.

Prima lui condamnare fusese de doar câţiva ani, dar s-a întors în Aiud în 1958. Acest Zahu Pană a fost secondat de Stere Mihalexe, tot macedonean – coordonator în alcătuirea acelei cărţi din temniţa Aiud "Despre păcatele Legiunii", citată de Nistor Chioreanu în volumul "Morminte vii". Celor doi indivizi li se aduce în culpă sinuciderea lui Miron Chiraleu – macedonean de origine şi Cornel Prâslea, ambii făcând parte din grupul de reeducaţi – grup compact de macedoneni – conduşi de Zahu Pană şi Stere Mihalexe.

Despre Pană, care era foarte zelos în timpul reeducării, se ştia că merge foarte des la ofiţerul politic şi la col. Crăciun, comandantul închisorii, pentru a da informaţii precise despre camarazii de temniţă. Astfel, l-a forţat pe Mircea Popa, din Deva, să declare că a organizat acţiuni în legătură cu Mişcarea Legionară în temniţa Aiud. Apoi, i-a silit pe Miron Chiraleu şi pe Cornel Prâslea să facă declaraţii mincinoase dar aceştia, neacceptând sub nici un motiv, au ajuns la exasperare şi s-au sinucis în fabrica temniţei din Aiud, în 1962, în plină reeducare.

Cel mai puternic argument care îi descalifică pe cei doi reeducaţi – Zahu Pană şi Stere Mihalexe – este cel de a fi trecuţi în cartea mai sus menţionată, fapt pentru care istoria îi va înfiera ca trădători.