Coresi şi epoca lui

Despre Coresi şi epoca lui (1556- 1688) s-a scris foarte mult, încât ar fi necesar un indice bibliografic al cercetărilor coresiene. Acum ne vom limita să semnalăm numai câteva dintre numeroasele studii elaborate.

Ediţii. Crăciun, I., Catechismul românesc din 1544 urmat de celelalte catechisme româno-luterane: Bârseanu, Sturdzan şi Marţian, Sibiu-Cluj, 1945- 1946, p. 39 – 68: Catechismul Eârseanu tipărit în 1559 de diaconul Coresi la Braşov şi descoperit în 1921 de Andrei Bârseanu. Fotocopie şi transcriere.

Tetravanghelul tipărit de Coresi, Braşov, 1560-l561, comparat cu Evangheliarul lui Radu de la Măniceşti, 1574. Ediţie alcătuită de Florica Dimitrescu. Ed. Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1963. Fotocopie şi transcriere. Studiu şi glosar.

Liturghierul lui Coresi. Text stabilit, studiu introductiv şi indice de Al. Mareş. Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1969. Fotocopie şi transcriere.

Palia de la Orăştie 1581 – 1582. Text, facsimile, indice. Ediţie îngrijită de Viorica Pamfil. Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1968. Fotocopie şi Transcriere. în subsol, textul maghiar ia Pentateucul lui Gaspar Heltai (Cluj, 1565).

Coresi. Psaltirea slavo-română (1577) în comparaţie cu psaltirile coresiene din 1570 şi din 1589. Text stabilit, introducere şi indice de Stela Toma. Ed. Academiei Republicii Socialiste România-Bucureşti, 1976. Fotocopie şi transcriere.

Filigranologia. Bliicher, Gebhard (15 ian. 1934 – 5 oct. 1968). Bestimmung der Auflagehâhe von Kronstădter Drucken des 16. Jahrhunderts mit Hilfe der Wasserzeichen, extras din A Magyar Konyvszemle, 4 (1968), p. 343 – 350. Filigranele hârtiei modifică la unele cărţi ale lui Coresi datele lor de apariţie, astfel: Apostolul rom. 1567 (nu 1563), Cazania I şi Molitvenici.l 1567 (nu 1564), Psaltirea slavonă (1573, nu 1574), Tetravanghel slavon, Bucureşti 1582 (nu Braşov 1570, cf. BRV, IV, nr. 11), Psaltirea slavonă, 1568-l571 (BRV, I, nr. 34, nedatată). Liturghier slavon, 1568-l569 (nu 1588).

Bliicher, Gebhard, Contribuţii la istoria hârtiei şi a tiparului chirilic din a doua jumătate a secolului al XVI-lea de la Braşov, în Studia bibliologica, III, partea a Ii-a (1969), p. 429 – 458. La p. 449, tabelul tipăriturilor datate filigranologic.

Nussbâcher, Gernot, O încercare de identificare a unei tipărituri coresiene, în Revista bibliotecilor, XXIV, nr. 2, p. 114-l16 (Psaltirea slavonă, 1568-l571).

Coresi şi contemporanii lui. Materiale de arhivă. Atanasov, Petăr, vezi mai jos, Demeny, L., Noi contribuţii.

Binder, Pavel şi Huttmann, Arnold, Mediul cultural românesc al Braşovului în epoca coresiană, în Limba română, XX (1971), nr. 1, p. 2 – 20. Copiştii şi diecii din Şcheii Braşovului.

        — Aceiaşi, Contribuţii la cunoaşterea vieţii şi activităţii diacului Lorinţ, în Studii de limbă literară şi filologie II (1973), p. 243-258.

Demeny, L., Noi contribuţii la activitatea tipografică a lui Lavrentie, în Revista bibliotecilor, XXII (1969), nr. 4, p. 219-227. Autorul a descoperit în două biblioteci sovietice exemplare dintr-un Tetravanghel slavon tipărit în Bucureşti, la tiparniţa din M-rea Plumbuita, în 1582, de ieromonahul Lavrentie. Existenţa unei tipografii la Bucureşti, din 1582, este confirmată şi de Petăr Atanasov, Tetravanghelul ieromonahului Lavrentie (în limba bulgară), Sofia, 1971 (extras), care a găsit exemplare şi în bibliotecile bulgare.

Hervay, Ferenc, L'imprimerie cyrillique de Transylvanie au XVI-e siecle, în A Magyar konyvszemle, 3 (1965), p. 201-216. Minuţioasă reconstituire a activităţii editorial-tipografice între anii 1508-l588. Tabloul cronologic al cărţilor, la p. 210-211.

Manuscrise. Direcţiunea Muzeului primei şcoli româneşti din Braşov a pus în ordine manuscrisele fostei biblioteci a Bisericii Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului, acum ale Muzeului. Studiul lor este în curs de elaborare.

Mircea, Io n-R adu, Contribuţii la istoria culturii Şcheilor din Braşov, în Cumidava, V (Braşov, 1971), p. 689-701.

Oltean, Vasile, Descoperirea unui codice-miscelaneu în limba română, în România literară, VIII (30 ian. 1975), p. 19. Alte studii ale autorului sunt în curs de elaborare şi tipărire.

Drâmba, Vladimir, O copie din secolul al XVII-lea a „Tâlcului evangheliilor” şi „Molitvenicului” diaconului Coresi, în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, IV (1955), p. 533-571. Vezi şi recenzia lui Ene Branişte din Mitropolia Olteniei, IX (1957), nr. 5 – 6, p. 401-405.

Dr. Neamţu, Octavian, Relaţii dintre „ Tipografia diaconului Coresi” din Şcheii Braşovului şi „Tipografia honteriană” din Cetate, în BOR, 93 (1975), nr. 3 – 4, p. 426 – 446 şi 2 reproduceri. Argumentare obiectivă despre independenţa celor două tiparniţe.

Reforma. Tagliavini, Cari o, Influences du Psautier Huguenot de CI. Marot et de Th. de Beze dans la UtUrature roumaine ancienne, în Cahiers Sextil Puşcariu, I (Roma, 1952), fascicola 1, p. 37-48. Textele româneşti din secolul al XVII-lea scrise în Transilvania, sub influenţa reformei calvine, au fost sustrase influenţei slave şi aduc o bogăţie de expresii populare şi armonie.

Bârsănescu, Ştefan, Schola latina. Biblioteca de curte şi proiectul de Academie a lui Iacob Eracliăe Despotul, Bucureşti, 1957.

Oţetea, A., Wiitenberg et la Moldavie, în Renaissance und Humanismus în Mittel-unâ Osteuropa, I, Berlin, 1962, p. 302-321. Luteranismul Ia curtea lui Despot Vodă.

Vianu, T., Die Rezeption der Antike în der rumănischen Lăndtr, în aceeaşi culegere Renaissance und Humanismus., I, p. 328-334. Umanism şi renaştere la români: definiţie, încadrare.