Stai și-asculți sub ramuri...

de Heinrich Heine

Stai și-asculți sub ramuri albe

Cum departe geme vîntul

Și privești la cer prin ceața

Care-nvăluie pămîntul.

Vezi și crînguri, vezi și cîmpuri

Triste și pustii, departe:

Iarnă-n suflet, iarnă-n fire,

Iarnă afli-n orice parte...

Însă crăngile se scutur

Fără veste. Abătut,

Crezi că valuri de zăpadă

Peste tine au căzut.

Ah, nu-s valuri de zăpadă!

Tresărind din vis, te sperii:

Plouă flori mirositoare,

Joacă razele puzderii.

Farmec fioros de dulce!

Iarna se preschimbă-n vară,

Fulgii se preschimbă-n floare,

Inima iubește iară...

Publicată prima oară în Viața, 16 aprilie 1895

Share on Twitter Share on Facebook