Ca un nebun te-am părăsit odată,

În lumea largă dorul mă gonise

Să cat iubirea-ntrevăzută-n vise,

Ca s-o cuprind în inima mea toată.

Și am cerșit pomana ne-nsemnată

Rătăcitor, cu brațele deschise,

Și am bătut la porțile închise,

Dar numai ură-mi dară ca răsplată.

Ci eu doream iubirea,-n veci iubirea,

Și asta n-am găsit-o nicăirea.

Bolnav și trist m-am reîntors acasă.

Tu mi-ai ieșit atunci în prag duioasă,

Și, ah, în ochii tăi sta zugrăvită

Iubirea sfântă, dulce, mult dorită.