Ucenicul vrăjitor

de Johann Wolfgang von Goethe

Iar s-a dus în târg batrânul

Maistru vraci, și-s eu stapânul!

Hai, că pun eu azi la cale

Toate duhurile sale!

Știu pe dinafară

Farmecele lui,

Și minuni, ca dânsul,

Fac, fără să-i spui.

Iute! iute

Adă apă,

Să înceapă

Rotitoare

Valuri-valuri pe-ntrecute

Să se verse-n scăldătoare!

Vino dar, mătură roasă!

Ia-ți mantaua zdrențuroasă!

Slugă-ai fost, fii iară slugă!

Fă-mi pe voie dintr-o fugă!

Capătă-ți picioare,

Sus răsară-ți cap.

Du-te, poartă-mi, adă-mi

Donițele-n trap!

Iute! iute

Adă apă,

Să înceapă

Rotitoare

Valuri-valuri pe-ntrecute

Să se verse-n scăldătoare!

Iată-mi-l fugind pe cale!

Umple donițele-n vale,

Ca un fulger mi se-ntoarnă,

Un potop de valuri toarnă,

Pleacă, vine iară!

Colcăie-n bazin,

Saltă, crește apa,

A, dar este plin!

Ho! străine!

Scalda-i plină

La hodină,

Ca-nainte!

Ah, pricep... amar de mine!

Vorba mi-a pierit din minte!

Vorba, vai! ce cată spusă

Ca să-l facă iar ce fuse!

Fuge, vai, și vine-n grabă!

Mătură, de-ai fi de treabă!

Tot mai mult aduce,

Toarnă tot mereu,

Vai, și mii de râuri

Cad pe capul meu!

Șaga-i șagă,

Nu-mi mai place!

Stai, tu, drace!

Încă râde?!

Inima-n răcori mi-o bagă!

Ce ochi crunți! Ce schime hâde!

O, dar ai ieșit din iaduri

Ca să faci prin casă vaduri?

Unde caut, pretutindeni,

Parcă-i un puhoi cu grindeni!

Mătură netoată,

Stai pe loc, îți spun!

Băț, ce-ai fost odată,

Nu mai fi nebun!

Nu ascultă?!

Hai tu numa!

Căci acuma

Cu toporul

Fără de zăbavă multă

Am să-ți potolesc eu zorul!

Iată-mi-l! Târâș s-arată!

De m-arunc la tine-odată,

Nici nu mântui tot cuvântul,

Una fi-vei cu pământul!

L-am crăpat în două!

L-am lovit la mir!

Pot s-aștept acuma

Și să mai respir!

Iată! Iată!

Că învie

Și-mi îmbie

Doniți pline

Doi acuma dintr-o dată!

Ajutor, puteri divine!

Și aleargă! Curg pâraie,

Pretutindeni prin odaie!

Ce priveliște avană!

Vraciul! — Maistre, fă-ți pomană!

Duhurile tale,

Doamne,-și fac de cap

Le-am chemat, și-acuma

Nu mai pot să scap!

— Măturice!

Stai cuminte

Ca-nainte...

Căci la vreme

Doar bătrânul vraci aice,

Duhuri, poate să vă cheme!

Share on Twitter Share on Facebook