* * *

Iată ce însemnează a fi erou!... O scrisoare cu adresa greșită, o pălărie schimbată fără voie, o confuzie de persoane sau un glonț scăpat dintr-un revolver pe care îl credeai gol, te pot pune alături de Valter Mărăcineanu, la Grivița sau de Napoleon Bonaparte, la Arcole.

Docil și lipsit de orice inițiativă, eroismul se ține după tine ca umbra după un câine cu ciolanul în gură. Meșteșugul cel mare e numai să știi cum și când trebuie să pui stăpânire pe el. Ferește-te de umbra de pe luciul apei, fiindcă apele pot fi adânci și în cazul acesta eroismul devine inutil. Oprește-te însă în fața umbrei de pe un soclu de marmură sau chiar de granit ordinar. Pietrele acceptă și conservă tot felul de zgârieturi, chiar dacă nu sunt tocmai inscripții comemorative.

Cu alte cuvinte, nu face ca Valter Mărăcineanu și încearcă să faci ca Napoleon Bonaparte. De pe urma celui dintâi, rămâne numele unui scuar în fața Ministerului de Război din București, de pe urma celui de-al doilea, o coloană de bronz în Place Vendôme din Paris.

Mi-e teamă însă că balastul lașității mele cotidiene o să mă împiedice să m-agăț de nacela balonului care m-ar putea ridica până în al șaptelea cer. În materie de dragoste, nu m-am ridicat niciodată așa de sus. Peste înălțimea unui pat, a unei sofale turcești, sau chiar a unui fotoliu englezesc n-am trecut niciodată. Am renunțat la recordul înălțimii, în favoarea eroilor care, în caz de accident, au cel puțin scuza că se pot prăbuși cu cinste. Și afară de asta, nu înțeleg dragostea cu epitropie. Pumnul lui Nicolașa nu este un lucru de neglijat.

Misticismul sufletului slav ia câteodată forme de corpuri contondente. Îl voi evita dar, pe cât îmi va sta cu putință. Atitudinea discretă formează primul capitol din catehismul lașității. Dacă Tatiana m-a făcut cu adevărat stăpânul inimii sale, vor lăsă-o să mă iubească „în pace și onor”, așa cum pretinde suveranitatea unui rege. Dar atâta tot. N-am să-i spun niciodată că o iubesc, și dacă, întâmplător, va căuta să-mi dea de înțeles, ea, lucrul acesta, voi căuta să mă spăl pe mâini ca Pilat din Pont. E singurul act de eroism cu care îmi pot răscumpăra lașitațea de a nu putea iubi o femeie decât în termenele prescrise de legea chiriilor...