Cerule cum nu ai milă

Cerule cum nu ai milă

De o stea fără de vină

Carea mi s-a fost ivit,

I-ai fost dat loc între sfere

Și acum o văz că piere

Cu un chip ne potrivit.

Carea dacă n-avea parte

Să stea între cele lalte

Precum s-a alcătuit.

Pentru ce tu ai lăsat-o

Ș-apoi iară ai luat-o

Stricând chip orânduit?

Pentru ce atâta raze

A arătat la obraze

Și apoi s-a înnegrit?

Dacă era să nu fie

De ce i-ai dat drum să vie

Cum de nu o a poprit?

Pentru ce să strălucească

Ș-apoi iară să lipsească

Când ia nu te-a supărat?

Pentru ce o faci să piară

Când pentru ia firea zbiară

Cu suspin ne-a stâmpărat?

Pentru ce ia fiind blândă

Îi orânduești osândă

Ca când n-are și ia loc?

Pentru ce ofaci lipsită

Când și ia este planită

Și are din fire foc…

Share on Twitter Share on Facebook