1.Biserica ortodoxă din Biborţeni. Biserica a fost construită în perioada 1935-1937. Sfinţirea s-a făcut de către Mitropolitul Nicolae Bălan, în prezenţa lui Nicolae Iorga, a altor autorităţi judeţene şi locale. În toamna anului 1940 a fost dărâmată, preotul Hariton Eşeanu silit să părăsească localitatea, iar credincioşii au fost obligaţi să treacă la confesiunea reformată. Pe locul bisericii a fost amplasată o cârciumă.
2. Biserica ortodoxă din Boroşneul Mare. A fost construită în perioada interbelică, însă tragicele evenimente din 1940 a făcut ca biserica să nu poată fi sfinţită. În septembrie 1940 a fost dărâmată până la nivelul ferestrelor. Ruinele acestei biserici, împreună cu cele ale bisericii greco-catolice din localitate au rezistat până în 1961, în timpul Regiunii Autonome Maghiare, când au fost dărâmate pentru ,,sistematizarea” centrului comunei.
3. Capela greco-catolică din c omandău. A fost construită în perioada interbelică şi distrusă în toamna anului 1940.( În 1999-2000, pentru credincioşii ortodocşi din localitate s-a construit o biserică de lemn sfinţită de P.S. Ioan Selejan).
4. Biserica ortodoxă din Căpeni. A fost construită în 1937. În toamna anului 1940 a fost dărâmată, împreună cu o troiţă amplasată în centrul satului. Preotul Nicolae Colceriu a fost izgonit, iar credincioşii ortodocşi au fost siliţi să treacă la confesiuni de expresie maghiară. (Prin grija Ligii cultural- creştine ,,Andrei Şaguna”, în 1996, pe locul fostei biserici a fost ridicată o cruce, sfinţită de către P.S.Ioan Selejan). În localitate există biserica veche, monument istoric de la 1712, care a scăpat furiei din 1940.
5. Capela ortodoxă din Catalina.A fost construită în 1939 şi dărâmată în toamna anului 1940, împreună cu clopotniţa şi cu troiţa de lângă capelă.
6. Biserica ortodoxă din Doboşeni. A fost construită între 1935-1937. După instalarea administraţiei maghiare, noile autorităţi, cu sprijinul militarilor horthyşti, au obligat credincioşii ortodocşi să-şi dărâme propria biserică. (După 1995 ruinele au fost curăţate de tonele de gunoaie depozitate în decursul anilor, şi aceste sfinte relicve au fost consolidate şi conservate de catre P.S. Ioan Selejan).
7. Biserica ortodoxă din Filia. Construcţia bisericii a început în 1939, a ajuns în 1940 până la centura de beton deasupra ferestrelor, iar în septembrie 1940 noile autorităţi civile şi militare ungare au ras de pe faţa pământului clădirea neterminată a bisericii, iar credincioşii rămaşi fără preot au fost siliţi să treacă la confesiunile de expresie maghiară.
8. Biserica ortodoxă din Herculian. A fost construită şi pictată între 1935-1937, iar sfinţirea ei a fost făcută de mitropolitul Nicolae Bălan. În decembrie 1940 a fost dărâmată, iar ruinele au fost transformate în groapa de gunoi a satului. (Prin grija P.S. Ioan Selejan, ruinele sfintei biserici de odinioară au fost curăţate, consolidate şi protejate prin construirea unui acoperiş).
9. Biserica ortodoxă din Comolău, comuna Reci. A fost construită între anii 1938-1940. În toamna anului 1940 a fost dărâmată şi arsă până la temelie, preotul Ioan Rauca a fost izgonit din localitate, iar credincioşii au fost siliţi să treacă la confesiunile maghiare. (Din iniţiativa Ligii cultural-creştine ,,Andrei Şaguna” în toamna anului1997, a fost înălţată o troiţă pe locul fostei biserici). Terenul pe care fusese construită biserica a fost atribuit pe baza Legii 18 unui localnic de etnie maghiară.
10. Biserica ortodoxă din Racoşu de Sus.A fost construită între anii 1934-1937 şi sfinţită de către Mitropolitul Nicolae Bălan în 1937. Biserica a fost distrusă în decembrie 1940. Pe locul bisericii a fost ridicată o grădiniţă, iar pe locul Sfăntului Altar a fost amplasat atunci, ca semn suprem de profanare, un W.C. Preotul Ilarie Căpâlnean a fost izgonit, iar credincioşii trecuţi cu forţa la confesiunile maghiare.
11. Biserica ortodoxă din Vârghiş. A fost construită între anii 1935-1937 şi sfinţită de Mitropolitul Nicolae Bălan. În septembrie 1940 a fost dărâmată până la temelie, preotul Ioan Popa izgonit, iar credincioşii forţaţi să treacă la confesiunile maghiare. (După 1990, reprezentanţii români ai societăţii civile din jud. Covasna, au solicitat Primăriei locale autorizaţia pentru amplasarea unei troiţe pe locul bisericii dărâmate, obţinând-o doar în 1999, după intervenţia românilor din diasporă, fiind înălţată şi sfinţită în8 iulie 2001).