Guvernul dictaturii carliste nu s-a mulţumit cu condamnarea Căpitanului, ci după ce sentinţa acestuia a rămas definitiva, prin respingerea recursului sau în ziua de 17 Iunie 1938, a trimis în judecata pentru motive identice şi la scurt interval şi pe 19 fruntaşi ai Legiunii, considerându-i pe aceştia complici la delictele şi crimele ce le-ar fi săvârşit Seful Legiunii şi pentru care a primit pedeapsa de 10 ani închisoare.
Conducătorii legionari, trimişi în judecata, se aflau internaţi în Lagărul din Miercurea Ciuc, când a venit ordinul sa fie transportaţi la Bucureşti, pentru a se înfăţişa înaintea aceluiaşi Tribunal Militar, Secţia a I-a a Corpului II Armata, care l-a osândit şi pe Capitan. Evident, după ce membrii Tribunalului Militar n-au avut nici un scrupul de conştiinţă ca sa execute ordinul de la Palat, condamnându-l pe nedrept pe Corneliu Codreanu, cu atât mai putin puteau fi impresionaţi de protestele de nevinovăţie ale colaboratorilor Căpitanului. În 25 Iunie 1938, a început procesul fruntaşilor Legiunii şi s-a încheiat la 1 Iulie cu condamnarea în bloc a tuturor acuzaţilor, variind în sentinţele lor doar anii de închisoare. Pedeapsa cea mai mare au primit-o Vasile Christescu şi Alexandru Cantacuzino, 9 ani de închisoare, deoarece fugiseră de sub escorta, când erau transportaţi cu trenul de la Miercurea Ciuc la Bucureşti, iar restul de la 7 ani până la un an.
Comisia pentru revizuirea proceselor politice şi sancţionarea magistraţilor vinovaţi s-a ocupat şi de cazul celor 19 fruntaşi legionari, condamnaţi la 1 Iulie 1938, dând o decizie de revizuire a procesului lor.
Hotărârea Comisiei pentru revizuirea proceselor politice.
Decizia Nr. 4 din 21 Noiembrie 1940
Comisia formata din Domnii:
Preşedinte: Domnul Stefan P. Mihaileanu, Consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Membrii: D-nii Vasile Buţureanu, Consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Constantin Navârlie, Consilier la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Alexandru Otelesteanu, Profesoi Universitar.
Vintila Dongoroz, Profesor Universitar.
Comisia: Luând în examinare modul cum a fost judecat procesul politic privitor pe 1) Vasile Christescu, 2) Alexandru Cantatuzino, 3) Alexandru Cristian Tell, 4) Gheorghe Istrate, 5) Mihail Polihroniade, 6) Paul Craja, 7) Traian Cotiga, 8) Sima Simulescu, 9) Virgil Ionescu, 10) Bănica Dobre, 11) Furdui Gheorghe, 12) Clime Gheorghe, 13) Şerban Milcoveanu, 14) Nicolae Totu, 15) Radu Budişteanu, 16) Apostolescu Gh., 17) Serafim Aurel, 18) Eugen Ionica, 19) Preotul Nicolae T. Georgescu-Edineti, care formează dosarele 895 şi 900 din 1938, ale Tribunalului Militar al Corpului II Armata, Secţia I-a, proces soluţionat prin sentinţa Nr. 503 din 1 Iulie 1938, rămasă definitiva prin nefolosirea cailor de reformare de către cei doi dintâi şi prin respingerea recursului celorlalţi inculpaţi de către Curtea Militara de Casare şi Justiţie, care a avut loc prin Decizia cu Nr. 416, din 26 Iulie 1938, a acelei Curţi, cum şi recurs introdus contra acestei din urma decizii, motivat pe necompetenta instanţelor militare de a-i judeca pentru faptele pentru care au fost trimişi în judecata, care a avut loc prin Decizia Nr. 4591, din 7 Octombrie 1938, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia II-a, cum şi pe neconstituţionalitatea art. 128, punctul 3 din Codul de Justiţie Militara, care a avut loc prin Decizia Nr. 125, din 30 Martie 1939, a Secţiilor unite ale aceleiaşi Înalte Curţi, sentinţa prin care au fost condamnaţi primii doi, în lipsa, la câte 9 ani închisoare corecţională, 120.000 lei amenda şi 6 ani interdicţie corecţională, următorii până la al 15-lea inclusiv, la câte 7 ani închisoare corecţională, 20.000 lei amenda şi 6 ani închisoare corecţională, următorii trei câte 5 ani închisoare corecţională, 20.000 lei amenda şi 6 ani interdicţie corecţională, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale, prevăzut şi pedepsit de art. 209 punctul 1 din Codul Penal redacţia iniţială şi delictul de participare la o organizaţie politica interzisa, prevăzut şi pedepsit de art. 23 al.l şi art. 30 din legea apărării ordinii în Stat, iar ultimul la un an închisoare corecţională, pentru delictul de participare la o organizaţie politica interzisa, prevăzut şi pedepsit de-art. 23 al. 1 şi art. 30 din legea pentru apărarea ordinii în Stat.
Constatând ca potrivit art. 1 al Decretului-Lege cu Nr. 3326 bis din 3 Octombrie 1940, procesele penale pentru infracţiuni cu caracter politic definitiv, judecate în ultimii opt ani pot fi revizuite.
Ca prin infracţiuni cu caracter politic, potrivit art. 27 c.p., se înţeleg acelea pe care legiuitorul le sancţionează cu pedepse politice, cum şi acelea care, desi sancţionate cu o pedeapsa de drept comun, au acest caracter prin împrejurările în care au fost săvârşite sau din cauza mobilul lor, în care caz, instanţă de judecata este datoare sa substituie pedepsei de drept comun, pedeapsa politica corespunzătoare, în scara pedepselor stabilite de art; 22 şi 23 din acelaşi Cod.
Ca întrucât în speţă, faptele pentru care numiţii de mai sus au fost condamnaţi, sunt infracţiuni politice, având acest caracter fata cu mobilul care a determinat faptele imputate şi care era politic, ca unul care, după cum se arata în considerentele de mai jos, tindea la propaganda politica a partidului şi organizarea lui în vederea timpului acelei propagande, prin înscăunarea la cârma Statului, procesul acesta intra între acelea a căror revizuire se poate proceda în virtutea acelui Decret-Lege.
Considerând ca potrivit art.2 al aceluiaşi Decret-Lege, revizuirea proceselor penale cu caracter politic definitiv, judecate în ultimii opt ani, va putea fi admisa, în afara de cazurile prevăzute de procedura penala, şi pentru 1. Violarea dreptului de apărare; 2. Greşită stabilire a faptelor; 3. greşită aplicare a legii.
Având în vedere ca din examinarea sentinţei şi deciziilor care au intervenit în cauza, cum şi a actelor de instrucţie şi celorlalte piese din dosar, se stabileşte în fapt ca judecata s-a făcut cu 1. Violarea dreptului de apărare; 2. Greşită stabilire a faptelor şi 3. Greşită aplicare a legii, potrivit art. 3326 bis, din 3 Octombrie 1940, revizuirea urmează sa fie admisa. Pentru aceste motive, în virtutea legii.
DECIDE:
Admite în principiu revizuirea procesului politic privitor pe 1) Vasile Cristescu, 2) Alexandru Cantacuzino, 3) Alexandru Cristian-Tell, 4) Gheorghe Istrate, 5) Mihail Polihroniade, 6) Paul Craja, 7) Traian Cotiga, 8) Sima Simulescu, 9) Virgil Ionescu, 10) Bănica Dobre, 11) Furdui Gheorghe, 12) Clime Gheorghe, 13) Şerban Milcoveanu, 14) Nicolae Totu, 15) Radu Budişteanu, 16) Apostolescu Gheorghe, 17) Serafim Aurel, 18) Eugen Ionica, 19) preotul Nicoale T. Georgescu-Edineti.
(Urmează în continuare repetarea pedepselor la care au fost condamnaţi fiecare, de Tribunalul Militar aşa cum se specifica la începutul Deciziei).
— pentru:
1. Violarea dreptului de apărare.
2. Greşită stabilire a faptelor şi
3. Greşită aplicare a legii.
Dispunem înaintarea dosarelor Comisiei de Judecata de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit art. 4 al Decretului-Lege Nr. 3326 din 3 Octombrie 1940.
Dat astăzi 21 Noiembrie 1940
Preşedinte: (ss) Stefan P. Mihaileanu.
Secretar: Panait V. Calcai.
Membrii:
Vasile Buţureanu.
Constantin Navârlie.
Alexandru Otelesanu.
Vintila Dongoroz.
N-am găsit în ziarele ce le avem Decizia de la Înalta Curte de Casaţie, prin care s-a revizuit procesul celor 19 legionari şi s-a anulat sentinţa data de Tribunalul Militar, aşa cum s-a procedat în cazul Căpitanului. Din colecţia ziarului Buna Vestire, lipsesc anumite numere şi probabil Decizia Comisiei de Judecata a Înaltei Curţi de Casaţie a fost publicata în unul din acestea. Dar daca a fost declarata fara valoare sentinţa contra Căpitanului, cu atât mai mult nu exista nici un impediment ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sa dea aceeaşi decizie.