Propoziţia XII.

Tot ce se întâmplă în obiectul ideii care constituie sufletul omenesc fre-buie să Se perceput de către sufletul omenesc, sau ideea acelui lucru va exista cu necesitate în suflet, adică, dacă obiectul ideii care constituie sufletul omenesc este un corp, nu se va putea întâmpla nimic în acel corp care să nu Se perceput de suflet.

DEMONSTRATE: într-adevăr, pentru tot ce se întâmplă în obiectul oricărei idei există cu necesitate o cunoaştere în Dumnezeu (după cor. prop. IX de aici) întrucât Dumnezeu este considerat ca afectat de ideea acelui obiect, adică (după prop. XI de aici) întrucât constituie sufletul vreunui lucru. Deci, pentru orice se întâmplă în obiectul ideii care constituie sufletul omenesc, există cu necesitate o cunoaştere în Dumnezeu, întrucât acesta constituie natura sufletului omenesc, adică (după cor. prop. XI de aici) cunoaşterea acestui lucru va fi cu necesitate în suflet, sau, cu alte cuvinte, sufletul îl percepe. C.e.d.d.

NOTA: Această propoziţie este evidentă şi chiar este înţeleasă mai clar prin nota prop. VII a acestei părţi, pe care vă rog s-o vedeţi.