Propoziţia XX.

Există şi în Dumnezeu ideea sau cunoaşterea sufletului omenesc, care rezultă în Dumnezeu în acelaşi fel şi se raportează la Dumnezeu în acelaşi fel ca şi ideea sau cunoaşterea corpului omenesc.

DEMONSTRAŢIE: Cugetarea este un atribut al lui Dumnezeu (după prop. I de aici) şi, de aceea (după prop. III de aici), trebuie să existe în Dumnezeu o idee atât a lui însuşi, cât şi a tuturor afecţiunilor sale şi deci (după prop. XI de aici), de asemenea, a sufletului omenesc. Apoi, această idee sau cunoaştere a sufletului nu trebuie să rezulte în Dumnezeu fiindcă este infinit, ci fiindcă este afectat de o altă idee a unui lucru particular (dupăprop. IXde aici). Insă ordinea şi înlănţuirea ideilor sunt aceleaşi cu ordinea şi înlănţuirea cauzelor (după prop. VII de aici). Deci aceasta idee sau cunoaştere a sufletului rezultă în Dumnezeu şi se raportează la el în acelaşi fel ca şi ideea sau cunoaşterea corpului. C.e.d.d.