Propoziţia XXI.

Această idee a sufletului este unită cu sufletul în acelaşi fel în care sufletul însuşi este unit cu corpul.

DEMONSTRAŢIE: Am dovedit că sufletul este unit cu corpul prin aceea că corpul este obiectul sufletului (vezi prop. XII şi XIII de aici). De aceea ideea sufletului trebuie să fie unită cu obiectul ei din acelaşi motiv, adică trebuie să fie unită cu sufletul însuşi în acelaşi fel în care sufletul este unit cu corpul C.e.d.d.

NOTĂ: Această propoziţie se înţelege mult mai bine din cele spuse în nota prop. VII. Într-adevăr, am arătat acolo că ideea corpului şi corpul, adică (după prop. XIII de aici) sufletul şi corpul sunt unul şi acelaşi individ, care este conceput când sub atributul cugetării, când sub acela ai întinderii. De aceea ideea sufletului şi sufletul însuşi sunt unul şi acelaşi lucru, care este conceput sub unul şi acelaşi atribut, anume al cugetării. Spun că existenţa ideii sufletului în Dumnezeu şi existenţa sufletului însuşi în Dumnezeu rezultă cu aceeaşi necesitate din aceeaşi putere a cugetării. Căci în realitate ideea sufletului, adică ideea ideii1, nu este decât forma ideii, întrucât este con-

1. Sufletul fiind ideea corpului (conştiinţa existenţei corpului), ideea sufletului va fi ideea ideii, adică faptul că ştim că corpul nostru există.

Siderată ca un mod al cugetării fără relaţie cu obiectul1. Într-adevăr, când cineva ştie ceva, el ştie prin chiar aceasta că ştie şi totodată ştie că ştie şi aşa la infinit. Dar despre aceasta voi vorbi mai departe.