Propoziţia XXXIX.

Dacă ceva este comun corpului omenesc şi unor corpuri externe, de către care corpul omenesc este afectat în chip obişnuit şi este comun şi propriu fiecăreia din părţile lor, ca şi întregului, ideea acestui lucru va fi adecvata în sufiet.

DEMONSTRAŢIE: Fie A ceea ce este comun şi propriu corpului omenesc şi unor corpuri externe şi care exista deopotrivă în corpul omenesc ca şi în aceste corpuri externe şi care există, în fine, în fiecare paite a corpului extern, ca şi în întreg. Va exista în Dumnezeu ideea adecvată a lui A însuşi (după cor. prop. VII de aici) atât întrucât are ideea corpului omenesc, cât şi ideile corpurilor externe presupuse. Să presupunem acum că corpul omenesc este afectat de către un corp extern prin aceea ce el are comun cu acesta, adică de către A. Ideea acestei afecţiuni va include proprietatea A (după prop. XVI de aici), deci (după acelaşi corolar al prop. VII de aici) ideea acestei afecţiuni, întrucât include proprietatea A, va fi adecvată în Dumnezeu, întrucât este afectat de ideea corpului omenesc, adică (după prop. Xmde aici) întrucât constituie natura sufletului omenesc. Şi deci (după cor. prop. XI de aici) această idee este adecvată şi în sufletul omenesc. C.e.d.d. COROLAR De aici rezultă că sufletul este cu atât mai în stare să perceapă adecvat mai multe lucruri, cu cât corpul are mai multe proprietăţi comune cu alte corpuri.