ÎNSEMNĂRI DESPRE N. IORGA

Fragment incomplect dintr'un document prizărit în Hornicul Măscăriciului Vălătuc.

(indescifrabil)., '.',. Jucând Hamlet în Costum de biciclist. (indescifrabil).

Şi era acest N.* lorga om învăţat telmiz, burduf, cunoscător a multe limbi ca: turceşte (cel mai bine), frânceşte, româneşte (mai puţin), elineşte, nemţeşte şi încă într-un fel, tot nemţeşte, dar nu tocmai, ce-o vorbesc tot Nemţii, dar nu toţi, ci numai o parte, spre Miază-Noapte, lingă o apă. Ştia până şi limba kitailor (chinezeşte) şi în multe era chiar kitai (Chinez).

La trup lung şi umbra lui pe zid precum o mătură de Ţarigrad cu josul în susu, având el barbă, măcar că unii au scris (neadevărat), că glas şi chip de fecioară avea, care l-am văzut io, cu ochii mei că avea barbă. Ci fără barbă şi subţire-n glas era altul, ce-au fost capuchihaie şi Logofăt al-trebilor din afară. Iară pe acela ştim bine că îl chema Nicolae Titulescu şi nicidecum N. lorga. Ci de lorga numai atât nu ştim pre N.

Mulţi s-au pripit a zicere de N. lorga că-i mare, nu^se ştie bine de ce: au că era lung (în bătaie de gioc), au pentru mintea lui (ca proştii). La umblet umbla încovoiet, anume cu umărul stâng în spre Sud-West* şi călca asemeni unui cocostârc cu aripile tăiate, fugărit de copoi, caraghios, împleticindu-se. (indescifrabil). Şi fără ruşine, în faţa cucoanelor, vorbea măscări.

(indescifrabil). Şi numaicătând că-i orn Bătrân şi nu se cade. (indescifrabil). Dar s-o înapoiat de la Beci (Wiana), mofluz, că ni-

* Năstase, Nistor, Nicoară sau Nastratin?

* Expresie inexistentă pe vremea când se scria astfel, recunoaşte măscăriciul într-o notulă marginală, adresându-se lui N. iorga cu vorbele: asta am pus-o aşa, de la-mine, ca să te irit.

Mic nu i-au putut face Woronof. (indescifrabil]. Dar iar mă 'ntorc şi zic: de nebun n-o fi nebun, dar nici în toate minţile nu-i.,. (indescifrabil). Şi ei să-i taie barba nu altceva şi l-au huiduit şi l-au fugărit pre uliţa mare cu batjocuri şi ocări. Şi fluierau ca dracii. Şi cum au scăpat de acel prăpăd au şi scris de olac Măriei Sale lui Vodă, zicând că l-au ameninţat c-un obiect tăios şi l-au făcut pre el de râs în tot felul zicându-i lui om de gumă, pilulă Pinck şi mascara. (indescifrabil) şi uitând că nu-i îmbrăcat, că era uituc foarte şi cam zevzec, s-au suit în birjă numai în cămeşă de noapte şi-n picioarele goale, negru, pocit, păros, mai mare scârba. Subvenţii peste subvenţii. Culturale. (indescifrabil). de linguşitor nici că se mai poate linguşitor. Fricos. Ţâfnos.; şi fudul. (indescifrabil) foamete mare. Numai fasole şi pită. (indescifrabil) trimetea Ionel Brătianu şi putinei cu brânză şi compoturi şi făină şi câte toate şi el îl lăuda. ·; ci, încetând războiul cu bine şi nemaiavând nevoie, venitu-şi-au N. lorga în fire şi trezându-se din acea spaimă mare ce l-au fost cuprins, au uitat binele. au scos şi haina de popă. (indescifrabil) vorbe urâte. ·. (indescifrabil), ca ţiganul. Şi zicea eă-i boer (minciuni).ci pusu-l-au atunci Octavian Goga, ce-au fost Logofăt al trebilor dinăuntru, în condica lui ce-i zicea Ţara Noastră ca-n oglindă, pe două coloane, ce bine le zicea Pro şi contra, cât murea lorga de ciudă cetind acele Coloane, dar n-avea încotro. Şi striga Schitănescul în divan: taci lorgo! Ci neplăcând Averescului mareşalul una ca asta i-au spus Schitănescului să nu mai strige: taci lorgo, că nu se cade, fiind lorga mai vârstnic. Iară Schitănescul, nici n-au mai strigat de-atunci taci lorgo, afară de numai odată, când s-au legat lorga de el şi când neavând ce face, făgăduind el mareşalului să nu mai strige taci lorgo, nici n-au mai strigat taci lorgo, ci numai atât au zis Schitănescul cătră el: Ţaţa parlamentului!'. (indescifrabil). Cititor de pravili, era bun cititor de pravili, numai că se pripea. Fiind din fire iute şi ciudos foarte, nici nu mai cată să citească slovele pe de-a-ntregul, ci dacă apuca să vadă două-trei buchi, năpustindu-se ca Tătarul la manuscris, se repezea să scrie şi punea mai departe de la el. Aşa spunea el ades că ornamentele sunt inscripţiuni şi inscripţiunile ornamente, cât au băgat de seamă şi Charles Diehl că treabă serioasă asta nu poate fi. Ba odată, tălmăcind el o inscripţiune de pe un zid din Calafat, au zis că sub acel străvechi zid ar fi îngropat un Domn muntean (Tugomir) şi când colo, s-a dovedit a fi nişte necuviinţi, porcării, săpate de-un elev bulgar (derbedeu), despre un profesor şpanchi şi cu nevastă frumoasă, pentru care l-au şi dat afară din şcoli pre acel elev. (indescifrabil) ţinea la mânie şi dacă-l supărai cumva nu te uita ferit-o sfântul. Şi rău. (indescifrabil). de aceia se amesteca în toate, fără socoteală şi despre toate scria, în fiecare zi câte o carte, Dumineca două. Iar când se înfierbânta, un Raft umplea. Zic unii, că cetind una din acele cărţi, un beţiv duhliu i-au scornit că se născuse în ziua de 10 Mai şi că de la bubuitul tunului i se trage una ca asta, dar de-i adevărat sau nu, dracu ştie. (indescifrabil) în timpul căldurilor mari. (indescifrabil). Mai ales seara.