[XIX] Arșicele
Arșicele sunt încheietura genunchiului de dindărăt la vite, și anume osciorul acela care pe amîndouă muchile sunt făcute cam ca un S.
Sunt arșice din dreapta și arșice din stînga, după cum ies, de la piciorul din dreapta, sau de la piciorul din stînga al vitei.
Cu aceste încheieturi ieșite de la oi, și numite arșice, se joacă băieții fel de fel de jocuri, începînd de cu primăvara, pînă vine timpul zmeului.
Arșicele de la miei se numesc miele, cele scoase din pastramă se numesc capre. Ele sunt mai mari, fiindcă vin de la oi și berbeci tăiați la zalhana și sunt întărite de saramura în care a stat pastrama. Arșicele scoase de la țapi și de la capre, care sunt și mai albe la os, se numesc solbe.
Caprele și solbele nu se pot roade cu dinții; iară mielele se pot roade. Acesta este mijlocul prin care băieții deosebesc soiurile de arșice, unul de altul. Toate părțile arșicului au nume. Partea care este cam cocoșeată, cînd stă arșicul culcat cu această parte în sus, se cheamă om. Partea cea de dedesubt, adecă dinpotriva omului, și care are o găunătură destul de mare, se cheamă gaură.
Cînd arșicul stă ridicat pe muche, cu partea scobită în sus, partea aceasta se numește bei; iară partea dinpotrivă, care stă pe pămînt, se numește sici. Se cheamă că stă arșicul țuț cînd se întîmplă de stă în cap ori în picioare. Aceasta se întîmplă rar.
Arșicul acela, care-l întrebuințează copiii spre a lovi alte arșice, se cheamă ichiu. (Dincolo de Milcov se numește țap.) El, trebuind să fie mai mare și mai greu, se plumbuiește.
Pentru aceasta se pătrunde arșicul din bei în sici și din cocoșetură în găvănătură, și se umple cu plumb topit.
Apoi partea din găvănătură se freacă pe o piatră, ca să se netezească, partea pe care se duce ichiul. tărșiindu-se, cînd dă cu dînsul la joc.
O capră prețuiește cît două miele; o solbă cît trei.
Un ichiu bun n-are preț.
Ichiurile din dreapta sunt deobște mai căutate: se zice că este din dreapta arșicul care, ținîndu-l de cap, siciul vine la degetul cel mare, iar găvănătură în afară. Se zice că este din stînga cînd beiul vine la degetul cel mare.
Totdeauna cînd se ține ichiul în mînă,fie din dreapta, fie din stînga, partea arșicului ce se cheamă om, stă cu partea cătră palma copilului.
Numărul arșicelor cît trebuie să pună cineva deodată la un joc se numește giol.
